2009-12-29

Tarile bogate

Am inventariat cativa factori care cred ca au contribuit la nivelul de dezvoltare al tarilor pe care le consideram "bogate".


Clima

In mod paradoxal, o clima mai "blanda" coreleaza cu tari slab dezvoltate. Privind harta distribuitiei bogatiei observam ca tarile bogate sunt grupate in zonele temperat-reci.

Existenta unui anotimp rece face probabil oamenii mai responsabili, mai prevazatori. O clima calda tot timpul anului nu motiveaza locuitorii sa isi construiasca un adapost traininc si sa faca provizii.

In zonele foarte calde munca devine imposibila in anumite perioade ale zilei/anului. Zonele desertice sunt destul de potrivnice, dar acolo resursele naturale insuficiente nu ajuta la dezvoltarea tarilor. Exista si exceptii, precum Japonia care s-a dezvoltat in ciuda lipsei de resurse naturale.

Zonele foarte calde si umede sunt si tinta predilecta unor epidemii bacteriene care probabil au decimat culturi intregi de-a lungul istoriei. Iarna are avantajul ca distruge multi germeni patogeni.


Cultura

Economia SUA se spune ca a fost ridicata pe baza "eticii protestante a muncii", care afirma printre altele datoria omului de a munci.

Dincolo de "datoria de a muncii", mi se pare esential pentru o economie sanatoasa existenta unei "morale a muncii", in care cei doi parteneri (angajat si angajator) au o relatie bazata pe corectitudine si incredere. Fara acest ingredient, orice demers economic va fi afectat puternic, deoarece nu se poate niciodata formaliza suficient in contract care este datoria fiecarei parti. Economiile puternice se bazeaza tacit pe un spirit de corectitudine si chiar loialitate (vezi Japonia).

Cultura statorniciei este si ea un factor economic important. Chiar in conditiile in care mobilitatea fortei de munca a devenit o cerinta, populatiile nomade tind sa creeze structuri economice mai efemere. Fiecare entitate economica depinde de altele, iar fluctuatiile creaza mari probleme pana la falimente.

As aprecia ca si "stima de sine" a popoarelor este un factor important in dezvoltarea lor economica. Cultura "lucrului bine facut", faptul ca "ai o istorie glorioasa in spate si probabil un viitor la fel de longeviv" da acelor state o incredere in investitiile pe termen lung.
O stima de sine scazuta, precum "noi Romanii am fost mereu cei mai fraieri" duce la o aplecare spre castigul rapid, nu neaparat spre investitii solide. Investitiile solide nu aduc imediat castig, dar aduc un castig mai mare.

Un caz special mi se pare mereu Elvetia. Fara resurse naturale deosebite, a reusit sa creeze cel mai de incredere sistem bancar. Bineinteles aceasta incredere se bazeaza pe sute de ani de neutralitate in conflicte si pe o consecventa in a fi "de incredere".


Resursele naturale

Unele tari au crescut pe baza resurselor naturale. Petrolul ar fi un astfel de exemplu, in cazul Arabiei Saudite. Totusi majoritatea tarilor cu astfel de resurse naturale nu ajung la dezvoltare economica. Chiar si Arabia Saudita mi se pare o economie mult sub potential.

De multe ori lenea oamenilor sau sistemul politic inechitabil si corupt fac tarile cu multe resurse naturale sa fie mai putin dezvoltate decat alte tari mai putin inzestrate natural.

Trebuie totusi sa admitem ca lipsa unor resurse naturale face destul de complicata crearea unei oconomii puternice.

Capitalul

 "Ban la ban trage" spune o zicala, iar tarile deja bogate au un plus de acumulare care le creste competitivitatea. Totusi, in conditiile mobilitatii crescute a capitalului, acest avantaj tinde sa scada in insemnatate (vezi China).

Puterea militara

De-a lungul istoriei, multe zone bogate au cazut prada unor atacatori mai putin dezvoltati economic, dar cu putere militara mai mare.

Desi in aceasta perioada tarile sunt ceva mai etice, forta militara inca conteaza. Inca vedem interventii militare impotriva unor state, multe cu substrat economic.

O politica inteligenta de aliante este probabil singura sansa de a-si asigura securitatea pentru o tara mica.


"Racolarea" creierelor

Oamenii inteligenti sunt distribuiti destul de uniform pe glob, iar un stat oricat de bogat nu isi poate produce suficient de multe creiere valoroase. Chiar din contra, asa cum clima mai putin blanda creeaza oameni mai prevazatori, un mediu ceva mai dificil (precum in economiile mai putin dezvoltate) stimuleaza dezvoltarea unor varfuri de inteligenta. La fel ca la clima, mediul nu trebuie sa fie prea ostil, trebuie sa existe un minim de educatie.

SUA a avut si are inca o politica nationala de racolare a creierelor educate si posibil inteligente. "Loteria" vizelor avantajeaza oamenii cu studii superioare, iar sistemul politico-economic ii motiveaza sa imigreze in SUA.
Am fost uimit sa observ la emisiuni tip "Discovery" cate nume mari ale stiintei s-au nascut in afara SUA dar si-au petrecut jumatatea matura a vietii in SUA, contribuind bineinteles la cresterea nivelului de dezvoltare stiintifica, chiar si ca profesori.

Acest exod al creierelor creaza un mare dezavantaj concurential tarilor mai putin dezvoltate, care investesc in educarea lor, neputand insa beneficia de aportul lor. Aici trebuie ca si tarile mai putin dezvoltate (precum Romania) sa gaseasca stimulente pentru ramanerea in tara a marilor talente stiintifice.


Doctrina politico-economica

Doctrina politico-economica defineste cum anume se aleg conducatorii tarii si cum se impart bunurile produse de catre tara.

Realitatea ultimelor decenii a aratat ca majoritatea sistemelor economice ne-concurentiale (precum cel comunist) duce la subdezvoltare economica. Sistemul concurential capitalist s-a dovedit a produce in general mai multa bunastare tarilor care l-au adoptat.

Un sistem de conducere ne-democratic, in care alegerea conducerii nu depinde de parerea majoritatii cetatenilor poate propulsa incompetenti si corupti pentru perioade mai lungi de timp.
Democratia, desi are tendinta de a promova o oarecare mediocritate (conducatori medii mai degraba decat elite), are avantajul de a epura destul de rapid conducatorii sub-mediocrii.

Sistemul economic centralizat, ne-concurential, isi propune sa calculeze centralizat ce trebuie produs si cat trebuie recompensat producatorul. Informationat acest sistem s-a dovedit imposibil de gestionat, generand alocarea ineficienta a resurselor.
Sistemul economic distribuit, concurential are avantajul ca regleaza mult mai fin adaptarea la schimbarea in nevoi. Si el poate insa genera sincronizari ale agentilor, in care reglarea se face brusc, printr-o "criza economica".

Sistemul de recompensare egalitarist, de tip comunist, incearca sa aplatizeze curba de distributie a averii, ne-permitand existenta varfurilor de avere. Ca un rezultat pervers, oamenii nu mai sunt motivati sa munceasca mai mult, economia devenind mai putin eficienta.
Sistemul de recompensare liberalist, in care pe baza legilor pietei anumiti cetateni pot acumula averi uriase concurand pe piata libera pare mai putin echitabil, dar stimuleaza oamenii sa produca mai mult si mai eficient, astfel ca majoritatea oamenilor o duc mai bine.

Sistemul de proprietate socialist/comunist, unde majoritatea mijlocelor de productie este "proiprietatea tuturor" s-a dovedit ineficient pentru ca daca este al tuturor, nimeni nu are grija administrarii lor eficiente. Furtul si distrugerea atinge cote mari in ciuda unor legi drastice.
Sistemul de proprietate capitalist, in care mijlocele de productie si banii (capitalul) sunt in proprietate privata s-a dovedit a produce o administrare mult mai economica. Inclusiv furtul scade cand exista proprietate privata.





Concluzie

Romania are multe dintre atributele crearii unei economii prospere : o clima temperata, resurse naturale suficiente, un sistem politic democratic, un sistem economic concurential, o educatie acceptabila inca, o securitate militara acceptabila.

Ar mai fi de lucrat la valorile oamenilor precum cultura calitatii, la cresterea corectitudinii si la reducerea coruptiei. Restul depinde de cum ne alegem conducatorii si cum ne facem fiecare treaba.

As mai adauga un citat celebru din Winston Churchill "Democracy is the worst form of government except all those other forms that have been tried from time to time" (Democratia este cea mai proasta forma de guvernare, cu exceptia celorlalte forme pe care le-am incercat de-a lungul istoriei).

2009-12-21

Guvernul - o scrisoare pierduta (deschisa)

Printr-o coincidenta de nume, am ajuns sa primesc emailuri adresate tizului meu din PNL (Mihai Voicu). O vreme am trimis reply celor care greseau, apoi le-am clasificat ca SPAM. Inca primesc emailuri de la staff-ul PNL. Am raspuns de cateva ori semnand "Tizu" dar nu s-a sesizat nimeni. Am mai observat ca lista are constant vreo 4 adrese invalide.

Vazand cum ne-am caznit sa facem ultimul guvern Boc, am profitat de lista de email-uri ca sa adresez PNL o scrisoare deschisa. Partea cu scrisoarea "pierduta" se refera la emailurile care ajung la mine, inclusiv emailuri in care unii il critica "in grup restrans" pe Antonescu ca a decis singur ne-intrarea la guvernare :P

Scrisoarea originala:

To: Catalin Constantin Chiper , claudiu.taga[at]gauss.ro, talosmirel[at]yahoo.com, sserban[at]cdep.ro, popaoctavianmarius[at]yahoo.com, deputat[at]dianatusa.ro, Camelia Duica , georgedumitrica[at]yahoo.com, romeonicoara[at]gmail.com, piepteaco[at]yahoo.com, mirceacazan[at]yahoo.com, Madalina Ionita , nicole_manesco[at]yahoo.com, turcanu.florin[at]cjbotosani.ro, Daniel Stamate Budurescu , tibi.holban[at]yahoo.com, Ionel Palar , cristibuican[at]yahoo.com, dontzum[at]yahoo.com, dragomiir.dep[at]gmail.com, Adrian Vintila , dragomir.dep[at]gmail.com, ludovicpnl[at]yahoo.com, dan_ilie_morega[at]yahoo.com, Florin Turcanu , valivasilescu[at]yahoo.com, claudia.benchescu[at]gmail.com, Ioan Ghise , george.dumitrica[at]pnl.ro, tibiholban[at]yahoo.com, Mihaita Calimente , mihaela.racovitan[at]yahoo.com, marcomius[at]yahoo.com, Felician Duica , pnl.teleorman[at]pnl.ro, gratiela.gavrilescu[at]ploiesti.ro, gigel.stirbu[at]culte.ro, dan.motreanu[at]pnl.ro, varga.lucia[at]yahoo.com, eduardlambrino[at]yahoo.com, cristi.bigiu[at]senat.ro, virgilpop_av[at]yahoo.com, cristi.bigiu[at]yahoo.com, asaftoria[at]yahoo.com, tudor.chiuariu[at]gmail.com, cristian.horia[at]gmail.com, viorel.palasca[at]yahoo.com, Cristina Ancuta Pocora , joltanicu[at]yahoo.com, relu.fenechiu[at]gmail.com, calin.cpt[at]gmail.com, cipriandobre[at]yahoo.com, mihai.voicu[at]gmail.com, horjpavel[at]yahoo.com, familiabuda[at]yahoo.fr, Vasile Berci , ionutstroe9[at]yahoo.com, eugennicolaescu[at]yahoo.com, pnlsectoruldoi[at]yahoo.com, atanasiu_teodor[at]yahoo.com, Virgil Pop , dinasorin[at]gmail.com, amireanu[at]cdep.ro, cabinet.adomnitei[at]gmail.com, andreigerea[at]gmail.com, tintean_deputat[at]yahoo.com, Nini Sapunaru , birou.parlamentar.timis.ioan[at]gmail.com, pnl[at]fene.ro, uioreanu[at]bta.ro, cristina.pocora[at]pnl.ro, radub_t[at]yahoo.com, victor_paul_dobre[at]yahoo.com, bucuresti[at]pnl.ro, Andrei Alexandrescu , danielchitoiu[at]yahoo.com, cabinet.adomnitei[at]yahoo.com, bp[at]mihaibanu.ro, avgabor[at]yahoo.com, Gigel-Sorinel Stirbu , alinagorghiu[at]yahoo.com, cristianadomnitei[at]yahoo.com, hermina[at]pnl.ro, cristian David , brandusa18[at]yahoo.com

Cc: redactie[at]hotnews.ro, martorocular[at]realitatea.net, contact[at]vox-news.ro



Vorba unui clasic ... la putere : ce blestem o fi pe poporul asta, de nu se pot intelege 2 romani din 3 sa conduca tara in vreme de criza, si ajung sa se inteleaga mai degraba un roman cu un maghiar ?

E trist ca "Revolutia bunului simt" a fost confiscata tot de PSD ca si cea de acum 20 de ani. Inca inaintea primului tur de scrutin, speram intr-o alianta de dreapta, PNL+PDL. Iata de ce : http://mihvoi.blogspot.com/2009/11/cu-votul-la-psihiatru.html


P.S. Dragi amici din PNL, daca nu va reparati listele de email, s-ar putea sa incep sa public emailurile pe blog :P

Tizu'



2009-12-17

Revolutia '89

Pana nu le uit, iata cateva impresii de la Revolutia din 1989, Romania.

Eram in clasa a saptea. In acea vara s-a organizat de 23 august o manifestare uriasa ca de obicei, cu cantece patriotice si preamarirea "conducatorului iubit". Colegii mei nu au facut scoala cateva saptamani de la sfarsitul trimestrului pentru a se pregati pentru acea manifestare. Eu am scapat, am fost doar la manifestarea propriu-zisa.

Ascultam pe ascuns "Europa Libera" la un radio Bucium, cu teama ca securitatea ar putea sa ne aresteze cu toata familia. Nu mai stiu de unde aflasem de post, parintii nu ascultau, doar tolerau cu usoara teama.

Pe la colturi si la scoala mai spuneam bancuri "cu Ceausescu", dar tot cu oarecare teama. Parca totusi am resimtit o usoara delasare in felul de a se teme al celor apropiati. Cred ca lumea simtea ca sistemul represiv nu mai are forta de altadata.

La "Europa Libera" ascultam singurele critici facute conducerii. Mai era si o pastila comica a lui Mircea Crisan care imi placea mult. Se termina cu "sa auzim de bine".

Am aflat de la "Europa Libera" despre revolta din Timisoara. La televizor s-a vorbit putin, ca despre un grup de "huligani" care fac scandal. "Europa Libera" parea insa mai credibila.

Ma uitam la televizor cand "revolutionarii" au spus prima data "dictatorul". Am fost oarecum entuziasmat, le-am spus parintilor. Am urmarit cu interes defasurarea la televizor, nici eu nici familia nu am iesit la manifestari.

Retrospectiv, este posibil sa fi existat un plan de rasturnare a regimului, poate si o regie a evenimentului. Imi amintesc ca au existat multe informatii contradictorii, au murit oameni. Ce mi se pare clar este ca oamenii doreau scaparea de acea situatie politica si economica care nu parea sa duca nicaieri. Si pentru ca raul sa poata avea nume, toata ura a fost canalizata impotriva Ceausestilor.

Procesul sotilor Ceausescu a fost facut doar ca sa fie executati, este clar. Poate ca luptele ar fi continuat mai mult daca moartea lor nu ar fi fost confirmata. Cred ca majoritatea oamenilor chiar au dorit sincer sa fie executati.
Procesul a lasat o cicatrice urata pe personalitatea poporului roman, tocmai prin faptul ca a ramas la jumatatea dintre "ei au facut-o" si "am dorit-o si eu". De aceea probabil lumea se fereste sa isi asume sau sa condamne legalitatea procesului, cea ce-l face sa ramana o fapta rusinoasa din trecut, pe care te temi ca va fi descoperita. Poate ca ar merita totusi asumata public ne-legalitatea procesului, chiar daca probabil a fost raul cel mai mic.

Revolutia nu prea s-a auzit la mine in cartier in afara de la televizor. Un lucru ciudat s-a intamplat cand se mai linistise situatia. Am gasit geamul spart de un glonte, nu era nimeni acasa cand s-a intamplat. Locuiam la casa, iar geamul era sub nivelul gardului. Singura explicatie plauzibila ar fi ca glontele a venit cumva oblic de sus.

Pentru cei putin mai tineri poate parea de ne-conceput cum se traia inainte de "Revolutie". Unii sunt tentati chiar sa regrete acea "stabilitate". Eu zic totusi ca sistemul era aproape de prabusire oricum, iar oamenii au simtit asta si au dorit altceva, printre care si libertate economica si politica.

Libertatea vine insa si cu o mare responsabilitate, societatea nu mai este creata (doar) dupa dorinta unui grup restrans, depinde de implicarea fiecaruia in schimbarea lucrurilor care nu ne convin.
Poate ca in '89 a fost sau nu o revolutie populara spontana, dar nu asta este esential. Ce este important este ca schimbarea care a inceput atunci sa continue spre ceva mai bun decat am reusit pana acum.

Sa auzim de bine !

2009-12-09

Economia re-inventata (part I)

Disclamer : nu sunt economist, sunt programator.

Am facut aici o mica istorie a felului in care banii au ajuns sa fie folositi pentru schimburile economice. Pentru ca lucrurile s-au departat foarte mult de la esenta, as vrea acum sa fac o analiza a economiei dintr-o pespectiva ne-financiara. Mi se pare ca astfel se poate intelege mai bine ce inseamna cu adevarat dezvoltare economica pe termen lung.

In primul rand sa remarcam ca bogatia inseamna de fapt bunastare, prin posesia sau posibilitatea de a dispune de anumite bunuri si servicii, de multe ori asociata cu posesia de bani.

Am aratat aici ca majoritatea formelor de avutie (bani, proprietati) nu sunt garantii absolute ale bunastarii individului. Ducand insa problema la nivel macroeconomic, in mod paradoxal problema se simplifica.

Fiecare bun sau serviciu de care beneficiem este produs de cineva (exceptand resursele naturale). Producatorul poate fi chiar consumatorul, dar din motive de specializare a muncii, majoritatea bunurilor sunt produse de altcineva, in schimbul produselor proprii, prin mijlocirea banilor.

Astfel, nu poate exista bunastare la nivelul individului decat cu conditia existentei unor producatori care sa produca. Daca individul poate trisa (dictator bogat in tara saraca), bunastarea medie a unei societati depinde de productia medie a acelei societati. Presupunem ca acea societate/tara nu poate "fura", adica nu poate obtine produsele altei tari fara sa dea ceva echivalent ca valoare in schimb.

Ce trebuie sa faca o tara ca sa produca bunastarea membrilor (macar in medie)


Tara trebuie in primul rand sa produca bunuri/servicii utile. O tara care nu produce nu poate asigura bunastarea membrilor. Exista si cazuri speciale de productie, de exemplu Elvetia "produce" foarte multe servicii bancare in schimbul altor produse si servicii. Totusi nu pot exista foarte multe astfel de tari super-specializate in lume. Cel mai sigur mod de a asigura bunastarea cetatenilor este a produce cat mai multe produse/servicii care sa satisfaca nevoile propriilor cetateni, plus bunuri care se pot exporta in schimbul unor produse care nu se pot produce local.

Daca tara ar insemna un sistem inchis (fara import/export), produsele/serviciile tarii se vor imparti dupa o anumita regula membrilor societatii. Cu cat este productia mai mare, cu atat bunastarea medie mai mare. Curba de distributie depinde de doctrina politica : mai egalitarista in socialism, mai contrastanta in capitalism.

Tipul de productie

A produce suficienta hrana asigura supravietuirea in cele mai dificile cazuri, dar de obicei la limita subzistentei intrucat inca se poate produce usor hrana peste nevoile de consum. Pe masura ce va creste folosirea terenului pentru captarea energiei solare (biodiesel), hrana va deveni mai valoroasa.

A vinde apartamente existente nu creste bunastarea societatii, doar o redistribuie. Apartamentele noi pot creste bunastarea societatii daca exista o nevoie. In cazul in care populatia scade mai repede decat se distrug apartamentele existente nevoia scade.

Educatia nu creste direct bunastarea, dar este pe termen mediu/lung este absolut necesara pentru a asigura producerea unor bunuri complexe si pentru a creste eficienta. Efectul educatiei se manifesta dupa multi ani, daca creierele formate nu emigreaza cumva. Oricum, pe termen lung educatia este foarte importanta pentru bunastarea societatii.

Serviciile medicale cresc bunastarea. Daca esti bolnav sau eventual mort nu poti beneficia de bunuri si servicii bineinteles.

Administratia fiscala a statului nu produce in sine bunuri sau servicii utilizabile direct. Administratia blocheaza anumiti membri care ar putea sa produca altceva, in scopul ... cresterii motivatiei celorlalti de a produce mai mult si a nu se eschiva de la cheltuielile comune. Administratia mai este necesara si pentru a administra cheltuielile comune, care se fac de exemplu pentru infrastructura.
Daca unii cetateni ar putea sa contribuie mai putin la cheltuielile comune, ar face-o, si si-ar permite sa produca mai putin in conditiile aceleiasi bunastari - pana devine o moda si bunastarea tuturor se prabuseste. O administratie supradimensionata blocheaza oameni care ar putea sa produca bunuri utile societatii.

Justitia nu produce nici ea direct bunastare, dar in lipsa unui sistem economic just, nimeni nu va avea motivatia sa produca, pentru ca stie ca ii va fi furat.

Infrastructura este singura pe care indivizii nu si-o pot produce individual. Este foarte complicat sa aduni pe toti cei interesati pentru o autostrada si sa-i pui sa constribuie la construirea sa. Fara autostrada insa, materiile prime nu pot ajunge usor la producator, iar produsele ajung greu (scump) la consumator.
Eu consider asigurarea infrastructurii ca principala responsabilitate a statului. Alte lucruri de care se ocupa statul pot fi mai usor privatizate (pensii, educatie, sanatate, teoretic poate chiar si justitia).

Balanta import/export
Intr-un sistem deschis (import/export), bunurile exportate se schimba cu bunuri importate. Daca nu ar exista imprumuturi si rezerve de bani, schimbul ar fi similar trocului, produs contra produs.
Existenta banilor poate denatura pe termen scurt esenta acestui schimb, dar pe termen lung importul se egalizeaza cu exportul in valoare a bunurilor. Explicatia este simpla : pentru a importa produse ai nevoie de valuta pe care nu o poti obtine decat vanzand altceva la export. Valoarea de echivalare a produselor exportate cu cele importate depinde insa de cerere si oferta. Produse pe care le poate produce usor orice tara (de exemplu produse alimentare) tind sa primeasca mai putin la schimb. Produse de inalta tehnologie (calculatoare, utilaje) sunt echivalate cu foarte multe kilograme de alimente.


* * *

Am aratat mai sus cum sistemul economic al unei tari poate fi inteles mai simplu luand in considerare bunurile/serviciile produse mai degraba decat indicatorii financiari. Bineinteles ca orice dezechilibru financiar poate afecta productia, dar este important sa fim permanent constienti ca scopul final nu este cresterea PIB, ci o economie care satisface mai bine nevoile oamenilor.
Pentru ca deja este cam lung articolul, voi continua intr-un articol viitor cu analiza unor masuri economice din aceasta perspectiva a bunurilor produse.


Economia re-amintita


Economia re-amintita

Imi place sa studiez sisteme. Nu sunt economist, dar nu cred ca trebuie sa ai doctorat in domeniu ca sa intelegi niste legi simple ale economiei.
O sa construiesc pas cu pas un model din ce in ce mai complex de economie, oarecum urmarind progresul istoric de la troc pana la sistemul financiar actual.
Nu vreau sa fac istoria economiei, vreau doar sa arat straturile sub care s-a acoperit scopul de multe ori uitat al tranzactiilor economice : distribuirea/impartirea produselor utile intre membrii societatii.


Pas 1

Oamenii produc diverse produse/servicii. Pentru ca nu se pot pricepe in aceeasi masura la toate, fiecare se specializeaza pe o anumita gama de produse. Rezultatele muncii se impart egal la producatori.
Problema: daca rezultatele se impart egal indiferent de contributie, nimeni nu este motivat sa produca mai mult, toti incearca sa traga chiulul. Per ansamblu se produce din ce in ce mai putin, iar intr-un final toti o duc prost. Aceasta lipsa a motivarii este pentru mine principala cauza a esecului sistemelor comuniste.


Pas 2

Cine munceste mai mult, primeste mai mult
, pentru a motiva munca. O autoritate centrala "calculeaza" cate produse trebuie sa primeasca fiecare la impartire, dupa contributie.
Dar cum masori cine munceste mai mult ? Daca ar produce toti acelasi tip de produs ar fi simplu, se compara numarul de produse realizate. Dar produse diferite necesita munca diferita, priceperi diferite, munca necesara variaza cu evolutia tehnologiei.
O autoritate centrala nu poate gestiona eficient variatia nevoilor si recompensarea corecta a efortului depus. In plus, autoritatea centrala este tentata sa dea la schimb mai putin pentru produsele pe care le consuma. Producatorii sunt tentati sa raporteze mai mult (va amintiti de comunism?). De fapt autoritatea centrala ajunge sa produca doar "sistemul care controleaza impartirea", producatorii efectivi avand mai putine produse de impartit decat daca nu ar exista aceasta "administratie".


Pas 3

Producatorii decid singuri cate produse ale lor sunt dispusi sa dea contra unor produse ale altora de care au nevoie. Bineinteles ca fiecare incearca sa dea cat mai putine produse pe cat mai multe, dar undeva apare un echilibru dinamic intre "cerere si oferta". Cu cat este mai rar produsul sau mai greu de realizat, producatorul are posibilitatea sa ceara mai multe in schimb. Bineinteles ca un produs foarte cautat va incepe sa fie fabricat de mai multi producatori daca au posibilitatea.
Din pacate schimbul direct de produse este greoi, prin insasi faptul ca trebuie sa se intalneasca producatorul initial cu consumatorul final. Apoi nu poti cumpara un cal oferind la schimb paini, pentru ca nimeni nu poate consuma atat de multa paine inainte sa se altereze.


Pas 4

Apare comertul
. Poti schimba fiecare paine pe ceva ne-alterabil si cautat, precum bucati de aur. Apoi cand strangi suficient de multe bucati de aur, le schimbi pe un cal.
Un negustor poate si sa schimbe un cal pe foarte multa panza, apoi sa schimbe bucati de panza pe ce are nevoie zinic. Transportul devine mai economic daca doar anumite persoane se ocupa cu mutarea produselor de la producator la beneficiar.


Pas 5

Aurul este relativ greu de transportat si atrage atentia hotilor. Anumiti negustori incep sa se ocupe cu pastrarea aurului altora, care primesc in schimb "note-de-banca" cu care isi pot recupera aurul (vezi "banknote"). Notele de banca pot fi nominale, astfel ca hotul bancnotei nu poate recupera aurul proprietarului de drept.


Pas 6

Depui aurul la o "sucursala" a unei mari organizatii, mergi pe un drum periculos si poti recupera aurul de la alta "sucursala". Se pare ca sistemul a fost prima data folosit de catre Cavalerii Templieri.


Pas 7

Oamenii incep sa schimbe intre ei direct "bancnotele" ne-nominale contra produse, fiecare bancnota putand fi intr-un final schimbata in aur. Intrucat doar un mic procent din aur este efectiv ridicat de la "banca", banca poate sa isi asume riscul sa imprumute o parte din aur altora contra dobanda. In cazul in care prorpietarii aurului dau toti fuga la banca sa-si ridice aurul, banca devine falimentara.


Pas 8

Aurul devine prea putin pentru a acoperi in valoare toate produsele de pe piata. Intrucat doar o parte din utilizatori au nevoie efectiv sa foloseasca aurul din spatele bancnotelor, apare banul ne-acoperit in aur.
Bancnota ne-acoperita in aur poate fi emisa nelimitat teoretic, dar nu garanteaza schimbul cu aur. Daca se emit prea multe bancnote fata de ce se produce in societate, apare inflatia si banii pierd mult din valoare. Bancile centrale fiecarei tari controleaza emiterea banilor in ritmul cresterii numarului de produse (de obicei putin mai mult).


Pas 9

Producatorii moderni au nevoie de capital pentru a putea produce produse complexe. Ei trebuie sa plateasca utilaje, terenuri, chirii, salarii inainte sa poata produce. Banca le poate imprumuta bani unor astfel de antreprenori care sunt de incredere sau garanteaza cu proprietati.
Cat timp banii sunt in contul bancii (in calculator), nu trebuie sa existe neaparat bancnote asociate lor. Bancile pot astfel sa imprumuite mai mult decat bancnotele existente in total pe piata.
Pentru a exista totusi un control, banca este obligata sa detina la o banca centrala (BNR in Romania) un procent minim din suma pe care o imprumuta (de exemplu 10%). Daca se doreste ridicarea banilor de catre prea multi deponenti, banca centrala poate oferi un imprumut de urgenta daca banca are sanse sa recupereze acei bani de la cei pe care i-a imprumutat. Altfel banca da faliment.

Pas 10

Problema acoperirii banilor in produse poate lua si o alta forma. Banca poate acoperi bancnotele in "promisiuni de plata" ale celor care se imprumuta.
Cel care imprumuta o suma de bani, pentru a o returna, trebuie sa produca bunuri sau de obicei servicii (ca angajat), in valoare echivalenta banilor imprumutati plus dobanda. Astfel, cel care imprumuta "promite" ca va acoperi acei bani nou creati cu produse suplimentare in piata. El va fi obligat sa creeze acele produse pentru a castiga banii pe care trebuie sa ii returneze la banca.

In cazul in care cei care imprumuta nu realizeaza produse de acea valoare, va apare inflatie (exista bani suplimentari pentru care nu exista produse). Daca bancile se sperie brusc ca imprumutatii nu vor putea returna creditele si blocheaza creditarea, vor exista mai putini bani pe aceleasi produse (deflatie), deci va trebui sa muncesti/produci mai mult pentru a returna aceleasi bancnote catre banca. Unii ar putea sa cedeze nervos si sa nu mai produca de loc acele bunuri.


Incheiere

Sistemul financiar a devenit foarte complicat si pentru specialistii in economie. De multe ori scopul initial se pierde sub abstractiuni de tip "profit", "crestere economica", "politici monetare", "recesiune".
Sa ne amintim ca inca consumam produse si servicii, iar nu bani sau PIB. Economia este atat de dezvoltata pe cat reuseste sa produca bunuri si servicii suficiente pentru a satisface nevoile societatii. Este drept ca o criza financiara poate dezorganiza producerea de bunuri, dar este bine sa tinem seama de scopul final cand tratam criza. Criza cea mai grava apare cand economia nu mai poate efectiv sa se coaguleze pentru a produce suficient pentru societate.

P.S. De fapt incepusem sa scriu articolul urmator, numit "Economia re-inventata", asta este introducerea :)

2009-12-08

Postelectorale

Bun, a trecut si turul doi de alegeri prezidentiale. Sa tragem niste concluzii si sa ne intoarcem apoi la viata normala.

Am votat din nou cu raul cel mai mic, adica singura forta care pare sa contrabalanseze cat de cat forta PSD-ului.
PDL, PNL si chiar UDMR au si ele personajele lor dubioase, dar PSD este momentan singurul atat de puternic si organizat incat sa creeze un monopol cvasitotal al puterii, amenintand statul de drept. Este necesar sa existe si in politica o pedeapsa pentru "abuz de pozitie dominanta" precum in economia de piata, si momentan doar alegatorii pot face asta.

Campania electorala a fost destul de murdara ca de obicei si foarte putin bazata pe programe economice realiste. Nimeni n-a spus explicit ca bugetul nu mai poate plati actualul aparat de stat supradimensionat si trebuie facute concedieri.
Un punct in plus a fost dat de o abordare "mai civilizata" a catorva candidati (nu finalistii) care au ridicat putin stacheta. Sper sa invete de aici politicienii ca o comportare civilizata costa putin si poate aduce exact voturile care fac departajarea. Asta cred ca este singurul avantaj al rezultatului strans din turul 2.

Avem si clasicele acuzatii de frauda, de tip Corneliu Vadim Tudor. Personal nu cred ca PDL a putut sa fure mai mult decat PSD, care a inventat industria asta, deci nu cred ca eventuale fraude au afectat ierarhia finala.
Mi-ar placea totusi sa infunde cativa fraudaci inchisoarea, chiar daca ar fi de la partidul care a furat mai putin. Important este sa le fie frica tuturor sa mai fure pe viitor, daca nu partidelor macar cetatenilor-complice.

Ma bucur ca PSD+... nu a putut castiga pe baza masinariei infernale formata din Antena3 a lui Voiculescu/PC/PSD si RealitateaTV(ceva mai echilibrata), a lui Vantu, cel "prieten" cu Geoana. Ar fi fost o palma data democratiei care inseamna puterea cetatenilor, nu doar a celor care au trusturilor de presa de partea lor.
Vad ca si-a dat seama si PDL de puterea presei si a incropit in preajma turului 2 niste televiziuni care sa contrabalanseze, dar momentan sunt fara mare audienta si se vede pe ei ca nu prea se pricep sa fie partizani unei puteri, au o anumita naivitate (B1, Vox News). Eu ma bucur sa existe totusi ca alternativa (cum era Realitatea pe timpul lui Nastase). Sper sa devina mai profesionisti-echidistanti, ca sa cresca si in credibilitate.


Acum, sper sa se clarifice cat mai curand cu acuzatiile de frauda electorala, si sa creeze pentru viitor un sistem mai sigur si mai transparent.

Imediat dupa validarea rezultatului la prezidentiale trebuie investit un guvern competent, credibil si puternic. Sper ca PNL si PDL sa isi invinga orgoliile si sa creeze singura alianta care are sens doctrinar (PNL+PDL), eventual si cu UDMR. Astfel se asigura si o opozitie puternica care sa nu-i lase sa isi faca de cap (PSD). Alte variante mi se par mult prea dezechilibrate.

D-l Basescu, va rog faceti-va datoria si mediati o majoritate care sa isi asume guvernarea tarii, chiar si cu prim-ministru care sa nu fie de la PDL. Luati un independent eventual ca prim ministru, daca trebuie chemati-l pe Iohannis, puneti-l pe Antonescu sau orice alta varianta care sa lase PSD in opozitie si sa asigure in acelasi timp un guvern puternic si eficient.
Decat un PSD la putere acum, il pot accepta chiar si pe Tariceanu, desi eu nu il pot ierta pentru faza cu Macovei vs Patriciu.
PNL, te rog fii si tu rezonabil, doar discutam de "revolutia bunului simt", nu ?

Haideti ca am obosit, faceti majoritatea aia sa ma pot duce si eu in opozitie...

2009-11-28

Ce ne face bogati ?

Ce ne face bogati ?

Banii ?

Intr-un fel da. Bani sunt in mod normal acceptati la schimb contra aproape orice : mancare, haine, terenuri, case. A avea bani mai multi inseamna de obicei accesul la o multitudine de bunuri si servicii care sa ne satisfaca nevoile. De fapt nu banii creaza bogatie, ci posibilitatea de a ne satisface diverse nevoi in schimbul lor.

Au existat totusi situatii extraordinare in istorie in care banii si-au pierdut brusc valoarea. In fond sunt niste hartii emise de o banca (nationala), care promite ca vei putea sa obtii valoare in schimbul lor. Daca oamenii pierd brusc increderea in ... increderea celorlalti in bani, valoarea banilor se poate prabusii brusc (de exemplu pe timp de razboi). Cel mai adesea deprecierea este graduala (prin inflatie), in cazul in care banca tipareste mai multi bani decat produse pe piata.

Inflatia nu apare doar cand se tiparesc prea multi bani. Se poate intampla si in cazul in care scade productia. Daca 20milioane de oameni au fiecare cate 1leu cu care cumpara de obicei o paine, dar brusc se mai produc doar 10milioane de paini... ori jumatate raman fara paine, ori painea ajunge sa coste 2lei, astfel incat fiecare sa poate cumpara cate o jumatate. Banii nu valoreaza deci nimic fara o economie care sa produca bunusi si servicii pe care sa le poti cumpara in schimbul lor.

Exista si situatii inca si mai critice, in care nu primesti nici macar un semnal de alarma. Exista in istoria relativ recenta a Romaniei (bunicii isi amintesc), decizii politice prin care valoarea banilor a fost anulata brusc, tiparindu-se alti bani, si doar o mica parte din banii vechi au putut fi schimbati in bani noi. Banii deci nu reprezinta o garantie absoluta a bunastarii pe termen lung.

Mai exista o situatie care afecteaza indivizii in mod izolat. A avea bani inseamna a fi o posibila tinta pentru hoti. Este destul de greu sa te protejezi suficient de hoti, mai ales ca poti ajunge sa fii furat chiar de cei care ar trebui sa te protejeze. Mai exista banci care se presupune ca iti pot pastra banii mai in siguranta decat la saltea, dar si ele pot da faliment. In statele extrem de corupte exista si situatia in care altcineva iti poate incasa banii pe care banca se presupune ca ii protejeaza.


Proprietatile ?

Ce-i drept, proprietatile (terenuri, case) se pot fura mai greu. In acelasi timp insa, sunt si mai greu de ascuns "la cioarap". A detine proprietatea depinde de existenta unei organizari sociale care o respecta si o apara. In fond dovada proprietatii este doar o hartie, care poate fi furata si distrusa. Lucrul care poate efectiv sa garanteze proprietatea este o organizare de stat de drept, care detine arhive din care iti poti reconstitui actele de proprietate in cazul in care sunt distruse.

Totusi, exista situatii in care proprietatile se fura efectiv, prin acte false si coruptie. Se mai intampla si aici, in Romania. Ca sa fii cu adevarat bogat prin detinerea de proprietati, este important sa faci parte dintr-un stat de drept, cat mai putin corupt.

De-a lungul istoriei au existat regimuri politice care au confiscat proprietati, in numele indreptarii unor inechitati sociale. Ca sa poti cat de cat sa ai incredere in proprietatea detinuta este necesar sa te afli intr-un stat de drept, in care justitia iti poate apara dreptul castigat legal, in care coruptia nu este atat de mare incat sa poata falsifica adevarul.

Mai trebuie sa luam in considerare si faptul ca a fii bogat inseamna de fapt sa iti poti satisface nevoile. O casa iti poate satisface nevoia de adapost, dar nu iti da de mancare. Un teren poate oferi hrana dupa un timp, daca este cultivat iar recoltele nu sunt furate. Consideram de la sine inteles ca existenta proprietatii poate fi fructificata satisfacand nevoile de adapost ale altor cetateni, in schimbul unor bunuri pe care le produce economia. Daca exista insa o criza de alimente insa, proprietatea in sine nu garanteaza accesul la alimente, poti muri de foame intr-un castel. O economie care produce suficiente alimente este o garantie putin mai buna ca nu vei murii de foame nici ca cersetor.

Actiunile ?

Actiunile sunt un mod de a pastra economiile in care nu esti afectat de inflatie, si chiar poti castiga mai mult decat din dobanda. Exista insa un risc, daca firma da faliment, pierzi tot.
Se poate crea un "portofoliu" balansat de actiuni, in ideea ca este putin probabil sa dea faliment toate firmele. Este mai sigur, dar si castigul probabil se plafoneaza usor. Efortul de administrare este insa enorm (vinzare/cumparare actiuni cand este cazul).
Fondurile de investitii ofera o varianta de a investi virtual in multe firme, plating o taxa de administrare unor administratori profesionisti. Fondurile insele pot insa si ele da faliment, se cunosc chiar cazuri de devalizare a unor fonduri de pensii de catre administratori rauvoitori.

Puterea politica, militara ?

Am vazut ca puterea politica garanteaza sau poate redistribuii averea. Poterile politice ne-democratice pot confisca si distribui membrilor sai averea societatii. In sine puterea politica aduce avantaje economice si intr-o societate democratica.

Mi se pare totusi ca aceast tip de avere (puterea) este inca si mai efemera. In primul rand nu exista nici un for care sa o protejeze. Daca liderul este suficient de slab, sau adversarii suficienti de multi, se pot pierde brusc toate privilegiile adunare. Imbatranirea aduce slabiciuni care pot fi usor speculate de catre alti pretendenti la acea putere. Se spune ca cine ridica sabia, de sabie va muri, iar a conduce un sistem care nu respecta anumite valori morale te va face aproape sigur victima a aceluiasi tip de comportament imoral pe care l-ai promovat.


O profesie buna ?

In general oamenii priceputi au reusit sa traiasca decent in orice regim politic. Cunosterea, abilitatea de a satisface anumite nevoi ale societatii este un lucru care nu se poate fura si este greu confiscabil. Poate de aceea, oamenii priceputi se descurca in general satisfacator in orice situatie. Abilitatea de a produce sau a oferii anumite servicii poate functiona chiar si intr-o societate ne-monetizata (bazata pe troc).

Destul de rar se intampla ca anumite meserii sa devina inutile din cauza evolutiei tehnologiei. Reparatorii de incaltaminte nu prea mai au de lucru intrucat au deveni foarte ieftine incaltarile noi. Ceasornicarii nu mai au multe de facut la ceasurile electronice. Majoritatea acestor meseriasi au totusi capacitatea sa se reprofileze pe altceva.

Au existat situatii in care oameni priceputi au fost incarcerati si fortati sa lucreze in folosul unei forte constrangatoare. Totusi, in general ei pastreaza o anumita liberatate de negociere. In functie de valoarea lor nu pot fi ucisi si este de obicei mai rentabil sa ii "cointeresezi" decat sa risti sabotajul.

Totusi, manifestarea unei meserii poate fi drastic limitata de contextul politico-economic. Este posibil, dar putin probabil sa devina ilegal sa practici o anumita meserie uzual acceptata. Pe de alta parte, exista o plaja mare de ingradiri ale liberatatii de practica, incepand cu clasicul impozit care poate deveni o povara.

Poti sa nu castigi contractele pe care le meriti din cauza coruptiei. La limita, poti sa fii blocat in a-ti practica meseria intrucat economia nu mai produce materialele si serviciile de care depinzi. Daca de maine Romania nu mai poate importa calculatoare, in cativa ani eu nu voi mai avea pe ce sa programez. Intr-un stat totalitar, justitia dreapta poate deveni o meserie ... inutila.

Asadar nici o meserie nu garanteaza efectiv bogatia in absenta unui climat economic corect, sustinut de un climat politic care sa garanteze justitia impartiala si care sa pedepseasca coruptia.


Deci ?

Vestea proasta este ca nu exista garantii, viata este riscanta. Poti cel mult sa-ti asiguri un "portofoliu" mai variat de "avere", pentru a fi mai protejat de eventuale crize.

Vestea buna este ca in mod paradoxal, chiar si marii corupti au o motivatie sa lupte pentru asigurarea unui stat de drept si a unei justitii corecte. Bineinteles ca nu doresc justitie corecta pentru faptele lor, dar daca sunt inteligenti ar trebui sa isi doreasca sa poata fi aparati de alti corupti si hoti, care vor incerca le fure averea cand puterile le vor slabi. Intre timp poate infractiunile li s-au prescris sau nu se pot dovedi, dar ca sa le priasca bogatia au nevoie (paradoxal) de un stat de drept si de o justitie dreapta, ca sa nu fie linsati de tinerii corupti.

Sper ca, prin interesul altruist al unora, si chiar prin interesul egoist al altora, Romania va evolua spre un stat de drept real, mai putin corupt, cu o justitie dreapta si o economie bazata pe produse adecvate nevoilor mai degraba decat una speculativa.

Sa dea statul la toata lumea ...

Inca de la Caragiale apare satirizata atitudinea alegatorului care voteaza pe candidatul care promite ca va da la toata lumea, fara sa ia de la nimeni.

Si eu m-am intrebat o data in copilarie de ce nu imprima statul bani cat mai multi, sa dea la toata lumea, sa fie toti oamenii bogati. Bineinteles ca mi-am dat seama rapid ca trebuie sa existe un motiv pentru care nu se face asta. Am avut si ocazia sa vad pe pielea mea efectul tiparirii de bani fara acoperire : inflatia. Am asistat "dupa revolutie" cum economiile de o viata ale parintilor au ajuns sa valoreze de 10.000 de ori mai putin in decurs de 15 ani.

Ciudat este ca pentru multi oameni maturi, dintre care unii inteligenti, staruie inca aceasta fantasma a politicianului bun la suflet care da bani la toata lumea, fara sa ia de la nimeni.



De fapt, orice bani veniti de la stat (pensii, salarii bugetari, ajutoare) sunt colectati prin impozite si taxe de la cetatenii cu venituri. In sine, si eu mi-as dori ca pensionarii si profesorii sa o duca mai bine, dar stiu ca nu este posibil decat daca se iau impozite mai mari, inclusiv de la mine.

Salarii si pensii mai mari cu scaderea impozitelor nu se poate pe termen scurt decat prin imprumuturi, pe care statul va trebui in anii urmatori sa le plateasca prin impozite si taxe mai mari.

Mai exista intr-adevar economia "subterana" care nu plateste impozite. Teoretic gasirea acestor evazionisti ar putea aduce bani mai multi, fara a creste impozitele celor corecti. Realitatea arata insa ca in nici o tara nu s-au realizat succese rapide in acest sens.




Impartirea banilor din buget ramane pana la urma o chestiune de prioritati. Bugetul statului este limitat si relativ constant de la an la an. In general creste in ritmul cresterii economice (sub 10%), si scade in momente de criza precum anul acesta.


Daca luam cheltuielile statului de anul trecut, si scadem din buget efectul crizei, ce ar trebui sa faca statul ?

In primul rand, banii sunt mai putini la buget in 2009 fara de 2008, iar salariile, pensiile chiar ceva mai mari. Pentru a creste salariile bugetare si pensiile, eventual scazand impozitele, de unde s-ar putea reduce din cheltuieli ?

Din pacate de 20 ani statul face foarte putin pentru partea lui principala de responsabilitate fata de economie. Investitiile in infrastructura au fost minimale, pentru ca este mai ieftin sa castigi voturi cu mici pomeni electorale si cresteri de pensii. Cert este, de la infrastructura nu prea mai este ce sa reducem.

Salariile si pensiile sunt greu de scazut, nimeni nu accepta sa i se scada salariul sau pensia. Alternativ ar trebui sa se reduca numarul de bugetari, dar si aici nimeni nu doreste sa ajunga in somaj. Atunci ?


Situatia nu e roz de loc, si nu ne mai permitem demagogia politica ieftina. Statul trebuie sa-si reduca cheltuielile si sa se concentreze pe stimularea sectorului productiv. Politica strutului si amanarea masurilor dureroase va agrava boala si va face recuperarea mult mai dificila.

2009-11-25

Politica e o plaja...

Se pare ca am estimat corect sansele candidatilor la presedintie in postul precedent, dar din pacate PNL insista totusi sa se alieze cu PSD.

La prezidentiale in turul 2 voi vota oricum anti-PSD, deci anti-Geoana, deci cu Basescu, pentru ca PSD trebuie sa tina putin post de opozitie ca sa-si curete sufletul de pacate (coruptie).

Mai avem o singura sansa daca cumva iese Geoana : PSD sa puna un prim-ministru de sacrificiu (Iohannis) care sa faca reformele dureroase si necesare (concedieri, reduceri costuri). In acest caz, PSD il mazileste pana la urma pe primul ministru de sacrificiu, pentru a nu asocia PSD cu pastila amara (desi necesara). Sper ca oamenii nu vor uita asa usor o astfel de pacaleala.

Pacat totusi de PNL...

2009-11-20

Cu votul la psihiatru

Candidatii cu sanse sa intre in turul doi pentru Presedintie sunt in ordinea sansei : Basescu, Geoana, Antonescu. Intre ultimii doi se va da lupta spre turul doi. Atunci de ce l-as vota pe Remus Cernea ?

In mod normal, strategia politica spune ca trebuie sa-ti canalizezi votul spre candidatii cu sanse, pentru eliminarea celui mai defavorabil caz, precum cel in care au intrat in turul doi Vadim la alegere cu Iliescu.

Atunci de ce nu votez pe cineva din primii 3 ?

Pai sa vedem care este scopul. Nu stiu ce este bun pentru tara pe termen scurt, dar pe termen mediu si lung (10-15 ani) este vital sa existe o alternanta reala la guvenare.

Pana acum PSD a avut control in teritoriu de peste 50% in majoritatea timpului, si in scurte perioade ceva mai putin, dar nu sub 30%. Chiar daca PSD nu ar fi un partid mai corupt decat media, acest fapt tot ar fi periculos pentru democratie.

Scopul meu este sa stea o tura pe margine PSD, in mod real, numai astfel se poate desprinde cat de cat de mafiile locale si economice. Numai astfel se poate PSD reforma si poate ajunge peste niste ani o alternativa reala la gurvernare.

Deci ce avem ?

Geoana, un fost ministru de externe ok, dar sub influenta PSD a devenit fals, incepand sa impartaseasca nonvalorile partidului. Numai alaturarea de PSD il face indezirabil mie in tura asta.

Basescu, singura putere care pare sa contrabalanseze dominatia PSD, are si el bubele sale. Nu sunt de acord cu anumite iesiri de limbaj, si a promis si el printre dinti alaturi de PSD ceea ce stia ca nu se poate : cresteri de salarii la profesori. Totusi a aratat ca poate conduce o tara fara sa dea cu ea in gard prea rau, si a sustinut oameni de valoare precum Monica Macovei.

Antonescu, un candidat mai curatel. Nu stiu mari succese ale sale ca fost ministru al tineretului, dar a dus o campanie mai civilizata si are raspunsuri. La intalnirea cu Basescu s-a dat un pic la atacuri josnice, dar ramane cel mai civilizat dintre cei trei.
Din pacate PNL e tras un pic in jos de guvernarea Tariceanu care este implicata in scandalul Patriciu si eliminarea Monicai Macovei. Un punct in plus la PNL pentru ca au sustinut impotriva interesului lor electoral ca nu exista bani pentru majorarea salariilor profesorilor, cum s-a dovedit. Momentan nu pot face singuri o majoritate nici macar relativa.

Ce imi doresc ?

In tarile cu traditie democatica exista de obicei doar doua mari partide politice care isi disputa puterea, de obicei separate doctrinar. Echilibrul intre dreapta care favorizeaza cresterea economica si stanga care vine si reimparte la cei mai putin favorizati s-a dovedit destul de eficienta. Cine este foarte performant ... sta inca o data la ciolan, dar daca sare calul...face foamea apoi. Impartirea puterii intre 3 parti relativ egale este stiuta ca fiind instabila, intrucat oricare 2 parti se pot alia si rasturna pe cea de-a treia.

In Romania PSD poate face singur o parte a balantei. Au o doctrina de stanga, chiar daca unii membrii sunt mari capitalisti ... salbatici. Pe cealalta parte PNL este clar de dreapta, iar PDL de ... centru dreapta.

Pare cea mai naturala o alianta PNL+PDL (de dreapta) care sa controbalanseze PSD (de stanga). Din pacate s-a incercat o data si n-a iesit prea prea bine. Dar si celelalte s-au incercat deja, si momentan niciunul nu poate forma singur majoritatea, deci tot la aliante ajungem.

De ce Cernea ?

In primul rand exigenta naste valoare. Am vazut asta astazi la emisiunea in care marele jurnalist si om integru Robert Turcescu a reusit sa organizeze o dezbatere decenta intre cei 3, mult peste nivelul cu care ne-au obisnuit.

Dar totusi toti trei vin din sistemul corupt care ne-a guvernat pana acum. Trebuie sa existe un mod de a transmite ca dorim si valorizam prin vot o atitudine decenta, dublata de o competenta civica si onestitate. Asta am vazut la Cernea din scurtele interventii care i s-au permis.

In al doilea rand, Basescu intra sigur in turul doi. Daca ar intra cu Antonescu, as inclina sa votez cu Antonescu, dar stiu ca el ar forma mai greu un aparat prezidential puternic fara de care nici un presedinte al lumii nu se descurca. I-ar fi foarte greu sa faca o majoritate fara a intra intr-o alianta inegala cu PSD si am zis ca nu vreau asta. Geoana ramas pe dinafara in turul doi ar oferii sustinerea lui Antonescu contra ... nu vreau sa aflu.

Daca intra in turul doi Basescu cu Geoana, Antonescu nu mai trebuie sa se bata cu Basescu, facand o alianta PDL+PNL mai usor de realizat.

Deci sunt mai castigat daca Geoana (cel mai mare rau tura asta) intra in turul doi cu Basescu. Sper ca in turul doi Basescu sa se alieze cu Antonescu si sa faca un guvern impreuna. PSD e bun sa vegheze ca nu isi fac de cap, se numeste opozitie.

Politicienii sa retina ca voturile lui Cernea, alea care se vor strange, le pot lua in viitor doar daca devin mai civilizati, mai onesti, mai putin demagogi.

2009-11-14

Regula celor 50% in politica si economie

P.P.S Astazi mi-am dat seama de un lucru care duce la eficienta de 50% economica.

La orice unitate de productie (precum un departament dintr-o firma), nivelul cererii are o fluctuatie statistica, cea mai obisnuita fiind forma de cloptot al lui Gaus.

Daca dimensionam unitatea de productie la nivelul mediu al cererii, atunci 50% din timp unitatea va primii mai putine cereri decat poate procesar, dar 50% din timp va primi mai mult decat poate procesa. Pentru a avea un raspuns fara intarzieri in majoritatea timpului (98-99% din timp), sistemul trebuie dimensionat cam la dublu capacitatii medii.

Asta inseamna ca ori resursele sunt folosite "ineficient" (50% din timp resursele stau nefolosite), ori sistemul functioneaza prost 50% din timp (se formeaza cozi). Din aceasta dielema nu putem scapa :)

Se poate obtine un nivel de utilizare a resurselor aproape de 100% doar in cazuri punctuale, in care resursele sunt extrem de scumpe, iar timpul pierdut in coada de procesare este mai ieftin decat adaugarea de resurse. Totusi, daca suficient de multe sisteme aplica acest sistem (creaza cozi la intrare), sistemul ajunge aproape de blocare, sistemele fiind aproape tot timpul blocate asteptand la coada altui sistem.


Inceputul initial:

O problema clasica de informatica este ordonarea unor date pe o banda de stocare, astfel incat timpul mediu de access sa fie minim. Un exemplu de zi cu zi este depozitarea unor unelte astfel incat timpul mediu necesar scoaterii din dulapuri sa fie minim.

Problema originala are o solutie optima : datele trebuiesc ordonate crescator dupa raportul dintre probabilitatea de accesare si dimensiunea datelor.

In lumea practica, optimul inseamna ordonarea dupa cat de des este folosita unealta/haina/documentul, ponderat cu dimensiunea. Adica o drujba folosita des ar putea fi depozitata mai departe decat o surubelnita mica folosita ceva mai rar, pentru ca drujba ocupa mult mai mult spatiu, dar in general lucrurile folosite des trebuie depozitate cat mai aproape.


Ce este interesant, este ca poti obtine cam jumate din eficienta optima cu o regula simpla: intotdeauna pui ultima infomatie/unealta folosita in fruntea listei (cat mai aproape), urmand ca elementele existente sa se duca mai departe in lista. Regula este departe de a fi optima, dar asigura cu efort mic o medie a eficientei destul de buna (50%).

Se mai spune ca un manager bun ia cam 50% din decizii optime, iar un manager slab chiar mai putin. Poate ca de fapt, societatea ca ansamblu nu poate sa atinga in mod natural decat 50% din eficienta maxima posibila. Poate ca mai bine de atat nu se poate ...

De exemplu un sistem politic va fi mereu susceptibil coruptiei, iar aceasta coruptie va "manca" 50% din eficienta maxima (teoretica) a sistemului. Pe de alta parte, un astfel de sistem inperfect s-ar putea sa fie optim ca si cost si risc al societatii. Pe perioare scurte au existat guvernari care au depasit 50% eficienta (ma gandesc la Germania nazista de exemplu). Totusi aceste sisteme s-au dovedit instabile in esenta, producand pierderi teribile in urma lor.

Stiu, sunteti curiosi unde vreau sa ajung. Ce vreau sa argumentez este ca acest sistem politic din Romania, corupt, imperfect cum este, poate sa atinga macar standardul de 50% eficienta din optim cu conditia sa ... votam intotdeauna raul cel mai mic dintre alegerile posibile. Asta este similar cu a pune cel mai la indemana unealta cea mai folosita. Daca nu facem asta, s-ar putea sa obtinem mult mai putin decat cei 50% eficienta.

Pentru cine nu s-a prins, va recomand sa mergeti la vot chiar daca sunteti dezamagiti. Votati macar raul cel mai mic !



P.S. As indrazni sa postulez ca doar 50% din economie se poate privatiza cu pastrarea unui sistem economic stabil pe termen lung. Privatizarea peste 50% duce la ... crize precum cea care a erupt in SUA.

2009-11-01

Promisiunile politice fara acoperire trebuie sa coste !

Au facut si liberalii un lucru onest, si impotriva interesului lor electoral : au sustinut in 2008 faptul ca majorarile salariilor profesorilor (desi meritate) nu erau posibile cu bugetul existent. Asta s-a vazut cand cei care au promis (PSD si PDL) au ajuns la guvernare (si) datorita acestor promisiuni.

Trebuie sa nu uitam aceste fraude politice si sa le taxam !

Fara a fi un fan al performantelor guvernarii Tariceanu, pentru acest fapt fac un pic de propaganda anti-Basescu si anti-Geoana. Ca sa nu mai faca promisiuni fara acoperire in viata lor (politica) !

Discursurile in care promiteau sus si tare ca vor creste salariile profesorilor:
http://www.youtube.com/watch?v=sybGWN-nm3Y

2009-10-30

Organismul social - partea a doua

Pornind de la paralela intre societate si un organism multicelular as continua cu alte cateva aspecte ... antropomorfice.

Politia reprezinta sistemul de aparare al organismului ... social. Este drept ca in cazul organismelor, de multe ori inamicii vin din afara, dar lupta in sine este una care se desfasoara oriunde in organism.

Organismul a inventat niste ganglionii care duc o aparare pozitionala a diferitelor regiuni din organism. Ei se inflameaza atunci cand in acea zona apare o infectie.

Societatea umana a oscilat destul de mult intre seriful local si sistemul politienesc centralizat si inpersonal. Probabil sistemul politiei comunitare pentru probleme locale dublat de o politie centralizata pentru infractiuni majore (gen FBI) este cea mai buna solutie.

Celule mai mari

Acum simt nevoia sa vorbesc si despre un soi de celule mai mari (orase), pastrand o anumita legatura cu organizarea unui organism biologic.

Orasul exista de multa vreme ca forma de organizare a indivizilor, dar recent tinde sa isi piarda o trasatura esentiala pe care o gasim la celule.

O celula biologica este un mic univers care isi poate produce majoritatea substantelor necesare pe baza a cateva resurse energetice externe care vin prin sistemul circulator.

Un oras devine din ce in ce mai mult o structura ne-autonoma, dependenta foarte tare de aprovizionarea cu lucruri de stricta necesitate de la distante foarte mari. Asta inseamna ca in cazul unei catastrofe naturale, orasul nu poate supravietui foarte mult in mod autonom.

Mai eficienta mi s-ar parea o organizare sociala in care sa existe celule (orase, cartiere sau chiar locuinte) care pot rezista la nevoie izolate mai multa vreme. Nu inseamna ca a celula nu va putea sa "importe" de la distanta bunuri pe care nu si le poate produce singura, dar mi se pare un pic decadent sa nu avem cu ce ne incalta daca China pune un embargou... (exemplu fortat dar cred sugestiv)

Cred ca un sistem distribuit, cu productie mai aproape de consumator este in acelasi timp mai eficient si mai sigur. Resursele energetice fosile (petrol, gaze) vor incepe sa se epuizeze, iar exploatarea lor va deveni mult mai scumpa. Vor trece cincinale pana cand economia va putea produce alternative la fel de usor de exploatat, deci prevad o criza a energiei in urmatorii 5-10 ani, afectand direct costul de transport.

In aceste conditii, supermarcheturile nu mai sunt solutia ideala pentru cumparaturi. Magazinele din colt ar putea sa micsoreze cantitatea totala de transport necesara pe societate, avand si avantajul de a micsora aglomeratia.

Un pic de nostalgie ma face sa ma gandesc chiar la celula minimala, la nivelul unei mici case cu teren agricol, care la nevoie isi poate asigura autonom pentru o lunga perioada de timp necesarul de hrana/apa/caldura. Poate o casa ecologica solara, de ce nu ?

P.S. Am gasit un articol care sustine ce spuneam : pretul petrolului va creste, facand transportul mult mai scump. Astfel, va deveni mai profitabila productia in vecinatatea consumatorului. Articolul este aici

As good as it gets

Tocmai am avut o discutie despre filmul "As good as it gets" si nu mi-am gasit pe moment exact cuvintele potrivite.
Acest film mi-a revelat faptul ca putem fii normali intr-o infinitate de feluri, dar nebuni doar in cateva feluri tipice.

2009-10-19

Organismul social - partea intai

Ce este democratia ? Hai sa ne imaginam ca fiecare om este o celula intr-un organism urias (tara). Putem sa luam exemplul Romaniei ca sa fie mai intuitiv.


Asocierea in organisme sociale:

Fiecare celula (cetatean) are anumite nevoi de satisfacut, precum hrana, caldura, precum si altele mai sofisticate. Ca si in evolutia organismelor de la unicelulare la pluricelulare, asocierea in organisme mai complexe aduce un avantaj in adaptarea la mediu si asigura o securitate crescuta celulelor fata de versiunea individualista.

Prin "contractul social", indivizii renunta la o parte din libertatea lor in schimbul unei securitati medii crescute si a unor servicii pe care nu si le poate asigura singur : sosele, iluminat stradal, educatie, asistenta medicala, etc.

Aceasta asociere a indivizilor/celule functioneaza doar daca asocierea ofera indivizilor sansa unui nivel de satisfactie si securitate superior actionarii pe cont propriu. In acelasi fel participarea la un "corp" asigura celulelor hrana si caldura necesara, locomotia, impreuna cu securitatea fata de eventuali pradatori.


Democratia:

Bun, suficienta introducerea, unde apare democratia ? Pai, corpul ca si statul tin cont intr-o oarecare masura de satisfactia diferitelor grupe de celule, la fel cum un stat democratic trebuie sa tina seama de satisfactia diferitelor categorii sociale.

Deca corpului ii este frig la spate, incearca sa elimine disconfortul. La fel statul trebuie sa echilibreze distributia resurselor pentru a asigura un minim de satisfacere a nevoilor tuturor cetatenilor. Satisfacerea tine bineinteles cont si de importanta diferitelor tipuri de celule si organe, de exemplu poti continua sa traiesti cu degetele degerate, dar un organ inghetat inseamna o moarte sigura. Totusi, o durere acuta intr-o anumita "categorie sociala" cere de obicei actiunea rapida a corpului/statului

Pe de alta parte, anumite celule pot acapara prea multe resurse, devenind o povara pentru sistem. Imaginati-va un organism cu halci de grasime in anumite regiuni - celule care sunt mai mult o povara decat beneficiu pentru organism. In stat, aceastea pot fi categorii sociale favorizate, institutii administrative supradimensionate.

* * *


Pornind de la o astfel de analogie, putem sa analizam calitativ diferite stari de fapt ale democratiei/statului in Romania:

Creierul:

Organismul social are nevoie de un "sistem nervos" care sa transmita la centrul de decizie nevoile din teritoriu. Aceasta comunicatie este facuta de obicei de structura politica a statului, impreuna cu institutia alegerilor. Reprezentantii alesi trebuie sa transmita "pulsul" teritoriului catre centru (guvern/legislatic), astfel ca alegerile uninominale pe circumscriptii mi se pare un avantaj fata de alegerea de liste.

Guvernul poate fi asemanat cu nivelul psihic al Constientului, el actionand direct pentru pastrarea echilibrului adaptiv.

Parlamentul poate fi asemanat cu nivelul psihic al Subconstientului, fiind mai putin vizibil in actiune, dar cristalizand invatamintele acumulate din actiune in legi.

Justitia poate fi privita natural ca Supraeul, avand rolul de a evalua moral deciziile diferitilor actori.

Presa isi gaseste asemanarea in sistemul nervos care transmite diferite mesaje intre parti ale corpului (societatii)


Sitemul circulator

Sistemul circulator este asigurat de reteaua de sosele, cai ferate, conducte de apa, gaze, petrol si alte linii de transmitere a energiei. Daca un organism nu are sistemul circulator bun, celulele singura nu pot face mare lucru. La fel un stat fara infrastructura de transport dezvoltata este condamnat la performante economice mediocre, si chiar la subdezvoltarea anumitor zone.


Gandirea ingusta

Cu acest model, cum arata statul Romania azi ? Mie imi pare un organism care nu vede mai departe de nevoile imediate. Este ca oaia din reclama cu sare iodata, care sta si sufera in soare desi ar putea sa depuna un mic efort pentru a ajunge la umbra.

Orice organism, mai ales unul inteligent, trebuie sa investeasca o parte din energie si resurse pentru optimizarea starii viitoare, nu doar pentru nevoile imediate. Daca oamenii nu ar fi gandit asa, am fi stat inca in pesterile oferite de natura, nu am cultiva ci am culege ce se intampla sa rasara.

Poate ca neuronii-politicieni nu trebuie sa fie neaparat foarte inteligenti sau tehnici, atata timp cat au intelepciunea sa mentina pe pozitii specialistii care sa implementeze prioritatile pe care le stabilesc. Cel mai periculos este insa cand politicienii nu mai reprezinta nevoile organismului ca ansamblu, ci doar a unor anumite categorii. Este ca si cum ai alege sa supra-hranesti burta, dar sa sub-hranesti muschii : organismul va ajunge sa arate ca un copil subnutrit din Africa. Ce am vazut in ultimul timp este un sistem politic care incearca sa acapareze si functiile tehnice, ceea ce este foarte pagubos pentru organism ca ansamblu.


Ceea ce vad in ultimiii 20 ani in Romania este doar gandire ingusta la nivel de stat, satisfacerea compulsiva a nevoilor "corporale" imediate fara o strategie coerenta de asigurare a securitatii viitoare. Acest stat a mancat la restaurant pana i s-a facut rau (finantari externe), si acum vine nota de plata. Si ma tem ca nu invata din greseli, imprumuta de la un "prieten" si crede ca va putea sa faca in continuare la fel fara sa se apuce sa munceasca. Pana acum o vreme a tot vandut din casa (privatizari) si i-a fost bine, dar acum nu prea mai are ce sa vinda...

"Munca" inseamna la nivel de stat sa poti oferi altor indivizi "stat" produse utile. Pe scurt, sa poti exporta produse/servicii, macar la nivelul la care ai nevoie de produse create de alti. Inseamna sa-ti faci singur mancarea (productie interna) daca nu-ti permiti sa mergi la restaurant (import).

Ca sa poti fi eficient ca organism statal, trebuie sa ai niste organe bine dimensionate si un sistem circulator bine dezvoltat. O tara nu poate supravietui mult timp cu un sistem de sosele congestionat. Analogul in organism sunt cheagurile de sange, care duc la atacul de cord. Nu pot sa inteleg atata inconstienta in a lasa acest organism (Romania) cu arterele blocate.

Avem nevoie ca de ... sange ... de sosele de buna calitate, chiar si cateva autostrazi care sa strabata Romania. Pe termen scurt se pot optimiza punctele de congestie pe cele existente, dar nu este suficient. Toti oamenii politici care au patronat aceasta subdezvoltare in infrastructura au de la mine un mare minus, mai ales daca se incapataneaza sa sustina in continuare ca nu este nevoie.

2009-10-08

Socialismul corporatist

Porning de aici , imi exprim si eu o idee mai veche despre "socialismul corporatist" sau chiar "comunismul corporatist".

Desi corporatiile sunt asociate teoretic cu capitalismul, functionarea lor a ajus sa implementeze idealurile comuniste : "se ia de la fiecare dupa posibilitati si se da la fiecare dupa nevoi". Dupa posibilitati se ia de la angajatii care sunt capabili sa produca ceva. Dupa nevoi se da la ceilalti.

Exista foarte multi oameni in corporatii care nu aduc aproape nici o valoare adugata in firma. De multe ori sunt project manageri sau alt tip de manageri, primind un salariu meritoriu pentru slujba ingrata de a controla si a fi responsabili pentru ceva ce deseori nu inteleg. Uneori chiar obtin rezultate, fara sa inteleaga cum au facut.

Managerii care nu inteleg ce fac, stiu doar sa ia o problema de undeva si sa o paseze in alta parte. Se comporta practic precum neuronii dintr-o retea neuronala informatica sau din creer. Practic nu exista nici o informatie anume stocata in fiecare neuron, dar ei reusesc cumva intr-un mod orb sa coordoneze o activitate mai mult sau mai adaptatativa facand broadcast pana se gaseaste cineva care se milostiveste sa o rezolve (din responsabilitate sau frica).

Acum, poate nu este total rau sa existe astfel de "retele neuronale" umane in companii. Marea greseala dupa mine este sa crezi ca aceli manageri sunt mai mult decat simple retele neuronale. Greseala ar fi sa lasi un neuron singur sa decida daca treci sau nu strada. Greseala ar fi sa crezi ca un astfel de neuron poate sa faureasca ceva el singur, fara bratele care stiu cum se face de fapt acel ceva. Greseala este de multe ori sa crezi ca succesul i se datoreaza.

2009-10-07

Prea putina informatie

Ati observat ca majoritatea programelor, atunci cand se instaleaza, afiseaza un ecran cu cateva randuri, si iti cere sa dai "next" ? Cate din ele spun ceva util acolo ? De cate ori nu a trebuit sa instalati complet programul doar pentru a vedea ce anume face programul, constatand ca nu este util ?

Mi se pare o regula de bun simt ca orice program sa se prezinte la inceputul instalarii. O scurta propozitie poate spune pe scurt ce ofera programul. Exemplu "Programul abracadabra, va ajuta sa gasiti vraja potrivita fiecarei situatii".

As extinde aceasta regula de bun simt si la site-uri web. Nu toata lumea stie la ce foloseste un anumit site. Nu toate paginile sunt la fel de binecunoscute ca Google. Mi s-a intamplat sa ajung pe un site si sa ratacesc incercand sa inteleg ce imi poate oferii. Era un site in care se vindeau lucruri online ? Era doar un catalog care te ajuta sa gaseste produse pe alte site-uri ? N-am avut rabdare sa aflu, pierderea lor in cazul in care m-ar fi interesat ceva de acolo ...

De dragul timpului utilizatorilor, puneti va rog cat mai vizibil o foarte scurta prezentare a produsului pe care il prezentati (program, pagina web, etc) !

2009-10-01

Prea multa informatie

Simt nevoia unui sistem care sa imi organizeze valoric informatia. Urmaresc mai multe surse de informatie (stiri, blogs), si am ajuns sa pierd mult prea mult timp sortand ce este interesant/relevant si ce nu.

Veti spune ca valoare este o chestiune relativa, oamenii gasesc interesante diferite tipuri de informatii in functie de preocupari, personalitate si stare de spirit. Sunt partial de acord, si in acelasi timp cred ca se poate gasi un mod de a folosi parerea altora pentru a aproxima intr-o oarecare masura gradul de relevanta al unei informatii pentru mine.

Exista ierarhizari facute pe domenii specializate, precum filme (imdb). Ce imi doresc eu este ceva mai larg, care sa imbratiseze cat mai multe domenii. Sa imi pot crea un profile personalizat prin care sa nu fiu neaparat conditionat de parerea majoritatii, care uneori nu coincide cu ierarhia mea de valori.

Prietenii pot avea deseori pareri asemanatoare cu mine intr-un anumit domeniu. In alte domenii as putea considera aprecierea unui specialist reputat.

Important nu este sa imi spuna exact ce este interesant pentru mine, ci doar sa puna mai jos in ierarhie informatiile care probabil nu ma intereseaza, sunt irelevante, puerile, etc. Ar putea sa apara in top si un procent mic de articole aleatoare, pentru a evita crearea unui cerc restrans de puncte de vedere.

Prima problema pe care mi-o pun la un astfel de sistem este cum se poate proteja de distorsiunile reclamei mascate. Pot exista oameni platiti sa "voteze" un anumit continut. Cred ca tocmai personalizarea poate face asta, daca nu gasesc relevanta respectiva parere, declar personajul mai departe de ierarhia mea de valori, si eventual ii scad si ratingul de incredere printre ceilalti care au incredere in evaluarea mea.

Facebook