2009-12-29

Tarile bogate

Am inventariat cativa factori care cred ca au contribuit la nivelul de dezvoltare al tarilor pe care le consideram "bogate".


Clima

In mod paradoxal, o clima mai "blanda" coreleaza cu tari slab dezvoltate. Privind harta distribuitiei bogatiei observam ca tarile bogate sunt grupate in zonele temperat-reci.

Existenta unui anotimp rece face probabil oamenii mai responsabili, mai prevazatori. O clima calda tot timpul anului nu motiveaza locuitorii sa isi construiasca un adapost traininc si sa faca provizii.

In zonele foarte calde munca devine imposibila in anumite perioade ale zilei/anului. Zonele desertice sunt destul de potrivnice, dar acolo resursele naturale insuficiente nu ajuta la dezvoltarea tarilor. Exista si exceptii, precum Japonia care s-a dezvoltat in ciuda lipsei de resurse naturale.

Zonele foarte calde si umede sunt si tinta predilecta unor epidemii bacteriene care probabil au decimat culturi intregi de-a lungul istoriei. Iarna are avantajul ca distruge multi germeni patogeni.


Cultura

Economia SUA se spune ca a fost ridicata pe baza "eticii protestante a muncii", care afirma printre altele datoria omului de a munci.

Dincolo de "datoria de a muncii", mi se pare esential pentru o economie sanatoasa existenta unei "morale a muncii", in care cei doi parteneri (angajat si angajator) au o relatie bazata pe corectitudine si incredere. Fara acest ingredient, orice demers economic va fi afectat puternic, deoarece nu se poate niciodata formaliza suficient in contract care este datoria fiecarei parti. Economiile puternice se bazeaza tacit pe un spirit de corectitudine si chiar loialitate (vezi Japonia).

Cultura statorniciei este si ea un factor economic important. Chiar in conditiile in care mobilitatea fortei de munca a devenit o cerinta, populatiile nomade tind sa creeze structuri economice mai efemere. Fiecare entitate economica depinde de altele, iar fluctuatiile creaza mari probleme pana la falimente.

As aprecia ca si "stima de sine" a popoarelor este un factor important in dezvoltarea lor economica. Cultura "lucrului bine facut", faptul ca "ai o istorie glorioasa in spate si probabil un viitor la fel de longeviv" da acelor state o incredere in investitiile pe termen lung.
O stima de sine scazuta, precum "noi Romanii am fost mereu cei mai fraieri" duce la o aplecare spre castigul rapid, nu neaparat spre investitii solide. Investitiile solide nu aduc imediat castig, dar aduc un castig mai mare.

Un caz special mi se pare mereu Elvetia. Fara resurse naturale deosebite, a reusit sa creeze cel mai de incredere sistem bancar. Bineinteles aceasta incredere se bazeaza pe sute de ani de neutralitate in conflicte si pe o consecventa in a fi "de incredere".


Resursele naturale

Unele tari au crescut pe baza resurselor naturale. Petrolul ar fi un astfel de exemplu, in cazul Arabiei Saudite. Totusi majoritatea tarilor cu astfel de resurse naturale nu ajung la dezvoltare economica. Chiar si Arabia Saudita mi se pare o economie mult sub potential.

De multe ori lenea oamenilor sau sistemul politic inechitabil si corupt fac tarile cu multe resurse naturale sa fie mai putin dezvoltate decat alte tari mai putin inzestrate natural.

Trebuie totusi sa admitem ca lipsa unor resurse naturale face destul de complicata crearea unei oconomii puternice.

Capitalul

 "Ban la ban trage" spune o zicala, iar tarile deja bogate au un plus de acumulare care le creste competitivitatea. Totusi, in conditiile mobilitatii crescute a capitalului, acest avantaj tinde sa scada in insemnatate (vezi China).

Puterea militara

De-a lungul istoriei, multe zone bogate au cazut prada unor atacatori mai putin dezvoltati economic, dar cu putere militara mai mare.

Desi in aceasta perioada tarile sunt ceva mai etice, forta militara inca conteaza. Inca vedem interventii militare impotriva unor state, multe cu substrat economic.

O politica inteligenta de aliante este probabil singura sansa de a-si asigura securitatea pentru o tara mica.


"Racolarea" creierelor

Oamenii inteligenti sunt distribuiti destul de uniform pe glob, iar un stat oricat de bogat nu isi poate produce suficient de multe creiere valoroase. Chiar din contra, asa cum clima mai putin blanda creeaza oameni mai prevazatori, un mediu ceva mai dificil (precum in economiile mai putin dezvoltate) stimuleaza dezvoltarea unor varfuri de inteligenta. La fel ca la clima, mediul nu trebuie sa fie prea ostil, trebuie sa existe un minim de educatie.

SUA a avut si are inca o politica nationala de racolare a creierelor educate si posibil inteligente. "Loteria" vizelor avantajeaza oamenii cu studii superioare, iar sistemul politico-economic ii motiveaza sa imigreze in SUA.
Am fost uimit sa observ la emisiuni tip "Discovery" cate nume mari ale stiintei s-au nascut in afara SUA dar si-au petrecut jumatatea matura a vietii in SUA, contribuind bineinteles la cresterea nivelului de dezvoltare stiintifica, chiar si ca profesori.

Acest exod al creierelor creaza un mare dezavantaj concurential tarilor mai putin dezvoltate, care investesc in educarea lor, neputand insa beneficia de aportul lor. Aici trebuie ca si tarile mai putin dezvoltate (precum Romania) sa gaseasca stimulente pentru ramanerea in tara a marilor talente stiintifice.


Doctrina politico-economica

Doctrina politico-economica defineste cum anume se aleg conducatorii tarii si cum se impart bunurile produse de catre tara.

Realitatea ultimelor decenii a aratat ca majoritatea sistemelor economice ne-concurentiale (precum cel comunist) duce la subdezvoltare economica. Sistemul concurential capitalist s-a dovedit a produce in general mai multa bunastare tarilor care l-au adoptat.

Un sistem de conducere ne-democratic, in care alegerea conducerii nu depinde de parerea majoritatii cetatenilor poate propulsa incompetenti si corupti pentru perioade mai lungi de timp.
Democratia, desi are tendinta de a promova o oarecare mediocritate (conducatori medii mai degraba decat elite), are avantajul de a epura destul de rapid conducatorii sub-mediocrii.

Sistemul economic centralizat, ne-concurential, isi propune sa calculeze centralizat ce trebuie produs si cat trebuie recompensat producatorul. Informationat acest sistem s-a dovedit imposibil de gestionat, generand alocarea ineficienta a resurselor.
Sistemul economic distribuit, concurential are avantajul ca regleaza mult mai fin adaptarea la schimbarea in nevoi. Si el poate insa genera sincronizari ale agentilor, in care reglarea se face brusc, printr-o "criza economica".

Sistemul de recompensare egalitarist, de tip comunist, incearca sa aplatizeze curba de distributie a averii, ne-permitand existenta varfurilor de avere. Ca un rezultat pervers, oamenii nu mai sunt motivati sa munceasca mai mult, economia devenind mai putin eficienta.
Sistemul de recompensare liberalist, in care pe baza legilor pietei anumiti cetateni pot acumula averi uriase concurand pe piata libera pare mai putin echitabil, dar stimuleaza oamenii sa produca mai mult si mai eficient, astfel ca majoritatea oamenilor o duc mai bine.

Sistemul de proprietate socialist/comunist, unde majoritatea mijlocelor de productie este "proiprietatea tuturor" s-a dovedit ineficient pentru ca daca este al tuturor, nimeni nu are grija administrarii lor eficiente. Furtul si distrugerea atinge cote mari in ciuda unor legi drastice.
Sistemul de proprietate capitalist, in care mijlocele de productie si banii (capitalul) sunt in proprietate privata s-a dovedit a produce o administrare mult mai economica. Inclusiv furtul scade cand exista proprietate privata.





Concluzie

Romania are multe dintre atributele crearii unei economii prospere : o clima temperata, resurse naturale suficiente, un sistem politic democratic, un sistem economic concurential, o educatie acceptabila inca, o securitate militara acceptabila.

Ar mai fi de lucrat la valorile oamenilor precum cultura calitatii, la cresterea corectitudinii si la reducerea coruptiei. Restul depinde de cum ne alegem conducatorii si cum ne facem fiecare treaba.

As mai adauga un citat celebru din Winston Churchill "Democracy is the worst form of government except all those other forms that have been tried from time to time" (Democratia este cea mai proasta forma de guvernare, cu exceptia celorlalte forme pe care le-am incercat de-a lungul istoriei).

2009-12-21

Guvernul - o scrisoare pierduta (deschisa)

Printr-o coincidenta de nume, am ajuns sa primesc emailuri adresate tizului meu din PNL (Mihai Voicu). O vreme am trimis reply celor care greseau, apoi le-am clasificat ca SPAM. Inca primesc emailuri de la staff-ul PNL. Am raspuns de cateva ori semnand "Tizu" dar nu s-a sesizat nimeni. Am mai observat ca lista are constant vreo 4 adrese invalide.

Vazand cum ne-am caznit sa facem ultimul guvern Boc, am profitat de lista de email-uri ca sa adresez PNL o scrisoare deschisa. Partea cu scrisoarea "pierduta" se refera la emailurile care ajung la mine, inclusiv emailuri in care unii il critica "in grup restrans" pe Antonescu ca a decis singur ne-intrarea la guvernare :P

Scrisoarea originala:

To: Catalin Constantin Chiper , claudiu.taga[at]gauss.ro, talosmirel[at]yahoo.com, sserban[at]cdep.ro, popaoctavianmarius[at]yahoo.com, deputat[at]dianatusa.ro, Camelia Duica , georgedumitrica[at]yahoo.com, romeonicoara[at]gmail.com, piepteaco[at]yahoo.com, mirceacazan[at]yahoo.com, Madalina Ionita , nicole_manesco[at]yahoo.com, turcanu.florin[at]cjbotosani.ro, Daniel Stamate Budurescu , tibi.holban[at]yahoo.com, Ionel Palar , cristibuican[at]yahoo.com, dontzum[at]yahoo.com, dragomiir.dep[at]gmail.com, Adrian Vintila , dragomir.dep[at]gmail.com, ludovicpnl[at]yahoo.com, dan_ilie_morega[at]yahoo.com, Florin Turcanu , valivasilescu[at]yahoo.com, claudia.benchescu[at]gmail.com, Ioan Ghise , george.dumitrica[at]pnl.ro, tibiholban[at]yahoo.com, Mihaita Calimente , mihaela.racovitan[at]yahoo.com, marcomius[at]yahoo.com, Felician Duica , pnl.teleorman[at]pnl.ro, gratiela.gavrilescu[at]ploiesti.ro, gigel.stirbu[at]culte.ro, dan.motreanu[at]pnl.ro, varga.lucia[at]yahoo.com, eduardlambrino[at]yahoo.com, cristi.bigiu[at]senat.ro, virgilpop_av[at]yahoo.com, cristi.bigiu[at]yahoo.com, asaftoria[at]yahoo.com, tudor.chiuariu[at]gmail.com, cristian.horia[at]gmail.com, viorel.palasca[at]yahoo.com, Cristina Ancuta Pocora , joltanicu[at]yahoo.com, relu.fenechiu[at]gmail.com, calin.cpt[at]gmail.com, cipriandobre[at]yahoo.com, mihai.voicu[at]gmail.com, horjpavel[at]yahoo.com, familiabuda[at]yahoo.fr, Vasile Berci , ionutstroe9[at]yahoo.com, eugennicolaescu[at]yahoo.com, pnlsectoruldoi[at]yahoo.com, atanasiu_teodor[at]yahoo.com, Virgil Pop , dinasorin[at]gmail.com, amireanu[at]cdep.ro, cabinet.adomnitei[at]gmail.com, andreigerea[at]gmail.com, tintean_deputat[at]yahoo.com, Nini Sapunaru , birou.parlamentar.timis.ioan[at]gmail.com, pnl[at]fene.ro, uioreanu[at]bta.ro, cristina.pocora[at]pnl.ro, radub_t[at]yahoo.com, victor_paul_dobre[at]yahoo.com, bucuresti[at]pnl.ro, Andrei Alexandrescu , danielchitoiu[at]yahoo.com, cabinet.adomnitei[at]yahoo.com, bp[at]mihaibanu.ro, avgabor[at]yahoo.com, Gigel-Sorinel Stirbu , alinagorghiu[at]yahoo.com, cristianadomnitei[at]yahoo.com, hermina[at]pnl.ro, cristian David , brandusa18[at]yahoo.com

Cc: redactie[at]hotnews.ro, martorocular[at]realitatea.net, contact[at]vox-news.ro



Vorba unui clasic ... la putere : ce blestem o fi pe poporul asta, de nu se pot intelege 2 romani din 3 sa conduca tara in vreme de criza, si ajung sa se inteleaga mai degraba un roman cu un maghiar ?

E trist ca "Revolutia bunului simt" a fost confiscata tot de PSD ca si cea de acum 20 de ani. Inca inaintea primului tur de scrutin, speram intr-o alianta de dreapta, PNL+PDL. Iata de ce : http://mihvoi.blogspot.com/2009/11/cu-votul-la-psihiatru.html


P.S. Dragi amici din PNL, daca nu va reparati listele de email, s-ar putea sa incep sa public emailurile pe blog :P

Tizu'



2009-12-17

Revolutia '89

Pana nu le uit, iata cateva impresii de la Revolutia din 1989, Romania.

Eram in clasa a saptea. In acea vara s-a organizat de 23 august o manifestare uriasa ca de obicei, cu cantece patriotice si preamarirea "conducatorului iubit". Colegii mei nu au facut scoala cateva saptamani de la sfarsitul trimestrului pentru a se pregati pentru acea manifestare. Eu am scapat, am fost doar la manifestarea propriu-zisa.

Ascultam pe ascuns "Europa Libera" la un radio Bucium, cu teama ca securitatea ar putea sa ne aresteze cu toata familia. Nu mai stiu de unde aflasem de post, parintii nu ascultau, doar tolerau cu usoara teama.

Pe la colturi si la scoala mai spuneam bancuri "cu Ceausescu", dar tot cu oarecare teama. Parca totusi am resimtit o usoara delasare in felul de a se teme al celor apropiati. Cred ca lumea simtea ca sistemul represiv nu mai are forta de altadata.

La "Europa Libera" ascultam singurele critici facute conducerii. Mai era si o pastila comica a lui Mircea Crisan care imi placea mult. Se termina cu "sa auzim de bine".

Am aflat de la "Europa Libera" despre revolta din Timisoara. La televizor s-a vorbit putin, ca despre un grup de "huligani" care fac scandal. "Europa Libera" parea insa mai credibila.

Ma uitam la televizor cand "revolutionarii" au spus prima data "dictatorul". Am fost oarecum entuziasmat, le-am spus parintilor. Am urmarit cu interes defasurarea la televizor, nici eu nici familia nu am iesit la manifestari.

Retrospectiv, este posibil sa fi existat un plan de rasturnare a regimului, poate si o regie a evenimentului. Imi amintesc ca au existat multe informatii contradictorii, au murit oameni. Ce mi se pare clar este ca oamenii doreau scaparea de acea situatie politica si economica care nu parea sa duca nicaieri. Si pentru ca raul sa poata avea nume, toata ura a fost canalizata impotriva Ceausestilor.

Procesul sotilor Ceausescu a fost facut doar ca sa fie executati, este clar. Poate ca luptele ar fi continuat mai mult daca moartea lor nu ar fi fost confirmata. Cred ca majoritatea oamenilor chiar au dorit sincer sa fie executati.
Procesul a lasat o cicatrice urata pe personalitatea poporului roman, tocmai prin faptul ca a ramas la jumatatea dintre "ei au facut-o" si "am dorit-o si eu". De aceea probabil lumea se fereste sa isi asume sau sa condamne legalitatea procesului, cea ce-l face sa ramana o fapta rusinoasa din trecut, pe care te temi ca va fi descoperita. Poate ca ar merita totusi asumata public ne-legalitatea procesului, chiar daca probabil a fost raul cel mai mic.

Revolutia nu prea s-a auzit la mine in cartier in afara de la televizor. Un lucru ciudat s-a intamplat cand se mai linistise situatia. Am gasit geamul spart de un glonte, nu era nimeni acasa cand s-a intamplat. Locuiam la casa, iar geamul era sub nivelul gardului. Singura explicatie plauzibila ar fi ca glontele a venit cumva oblic de sus.

Pentru cei putin mai tineri poate parea de ne-conceput cum se traia inainte de "Revolutie". Unii sunt tentati chiar sa regrete acea "stabilitate". Eu zic totusi ca sistemul era aproape de prabusire oricum, iar oamenii au simtit asta si au dorit altceva, printre care si libertate economica si politica.

Libertatea vine insa si cu o mare responsabilitate, societatea nu mai este creata (doar) dupa dorinta unui grup restrans, depinde de implicarea fiecaruia in schimbarea lucrurilor care nu ne convin.
Poate ca in '89 a fost sau nu o revolutie populara spontana, dar nu asta este esential. Ce este important este ca schimbarea care a inceput atunci sa continue spre ceva mai bun decat am reusit pana acum.

Sa auzim de bine !

2009-12-09

Economia re-inventata (part I)

Disclamer : nu sunt economist, sunt programator.

Am facut aici o mica istorie a felului in care banii au ajuns sa fie folositi pentru schimburile economice. Pentru ca lucrurile s-au departat foarte mult de la esenta, as vrea acum sa fac o analiza a economiei dintr-o pespectiva ne-financiara. Mi se pare ca astfel se poate intelege mai bine ce inseamna cu adevarat dezvoltare economica pe termen lung.

In primul rand sa remarcam ca bogatia inseamna de fapt bunastare, prin posesia sau posibilitatea de a dispune de anumite bunuri si servicii, de multe ori asociata cu posesia de bani.

Am aratat aici ca majoritatea formelor de avutie (bani, proprietati) nu sunt garantii absolute ale bunastarii individului. Ducand insa problema la nivel macroeconomic, in mod paradoxal problema se simplifica.

Fiecare bun sau serviciu de care beneficiem este produs de cineva (exceptand resursele naturale). Producatorul poate fi chiar consumatorul, dar din motive de specializare a muncii, majoritatea bunurilor sunt produse de altcineva, in schimbul produselor proprii, prin mijlocirea banilor.

Astfel, nu poate exista bunastare la nivelul individului decat cu conditia existentei unor producatori care sa produca. Daca individul poate trisa (dictator bogat in tara saraca), bunastarea medie a unei societati depinde de productia medie a acelei societati. Presupunem ca acea societate/tara nu poate "fura", adica nu poate obtine produsele altei tari fara sa dea ceva echivalent ca valoare in schimb.

Ce trebuie sa faca o tara ca sa produca bunastarea membrilor (macar in medie)


Tara trebuie in primul rand sa produca bunuri/servicii utile. O tara care nu produce nu poate asigura bunastarea membrilor. Exista si cazuri speciale de productie, de exemplu Elvetia "produce" foarte multe servicii bancare in schimbul altor produse si servicii. Totusi nu pot exista foarte multe astfel de tari super-specializate in lume. Cel mai sigur mod de a asigura bunastarea cetatenilor este a produce cat mai multe produse/servicii care sa satisfaca nevoile propriilor cetateni, plus bunuri care se pot exporta in schimbul unor produse care nu se pot produce local.

Daca tara ar insemna un sistem inchis (fara import/export), produsele/serviciile tarii se vor imparti dupa o anumita regula membrilor societatii. Cu cat este productia mai mare, cu atat bunastarea medie mai mare. Curba de distributie depinde de doctrina politica : mai egalitarista in socialism, mai contrastanta in capitalism.

Tipul de productie

A produce suficienta hrana asigura supravietuirea in cele mai dificile cazuri, dar de obicei la limita subzistentei intrucat inca se poate produce usor hrana peste nevoile de consum. Pe masura ce va creste folosirea terenului pentru captarea energiei solare (biodiesel), hrana va deveni mai valoroasa.

A vinde apartamente existente nu creste bunastarea societatii, doar o redistribuie. Apartamentele noi pot creste bunastarea societatii daca exista o nevoie. In cazul in care populatia scade mai repede decat se distrug apartamentele existente nevoia scade.

Educatia nu creste direct bunastarea, dar este pe termen mediu/lung este absolut necesara pentru a asigura producerea unor bunuri complexe si pentru a creste eficienta. Efectul educatiei se manifesta dupa multi ani, daca creierele formate nu emigreaza cumva. Oricum, pe termen lung educatia este foarte importanta pentru bunastarea societatii.

Serviciile medicale cresc bunastarea. Daca esti bolnav sau eventual mort nu poti beneficia de bunuri si servicii bineinteles.

Administratia fiscala a statului nu produce in sine bunuri sau servicii utilizabile direct. Administratia blocheaza anumiti membri care ar putea sa produca altceva, in scopul ... cresterii motivatiei celorlalti de a produce mai mult si a nu se eschiva de la cheltuielile comune. Administratia mai este necesara si pentru a administra cheltuielile comune, care se fac de exemplu pentru infrastructura.
Daca unii cetateni ar putea sa contribuie mai putin la cheltuielile comune, ar face-o, si si-ar permite sa produca mai putin in conditiile aceleiasi bunastari - pana devine o moda si bunastarea tuturor se prabuseste. O administratie supradimensionata blocheaza oameni care ar putea sa produca bunuri utile societatii.

Justitia nu produce nici ea direct bunastare, dar in lipsa unui sistem economic just, nimeni nu va avea motivatia sa produca, pentru ca stie ca ii va fi furat.

Infrastructura este singura pe care indivizii nu si-o pot produce individual. Este foarte complicat sa aduni pe toti cei interesati pentru o autostrada si sa-i pui sa constribuie la construirea sa. Fara autostrada insa, materiile prime nu pot ajunge usor la producator, iar produsele ajung greu (scump) la consumator.
Eu consider asigurarea infrastructurii ca principala responsabilitate a statului. Alte lucruri de care se ocupa statul pot fi mai usor privatizate (pensii, educatie, sanatate, teoretic poate chiar si justitia).

Balanta import/export
Intr-un sistem deschis (import/export), bunurile exportate se schimba cu bunuri importate. Daca nu ar exista imprumuturi si rezerve de bani, schimbul ar fi similar trocului, produs contra produs.
Existenta banilor poate denatura pe termen scurt esenta acestui schimb, dar pe termen lung importul se egalizeaza cu exportul in valoare a bunurilor. Explicatia este simpla : pentru a importa produse ai nevoie de valuta pe care nu o poti obtine decat vanzand altceva la export. Valoarea de echivalare a produselor exportate cu cele importate depinde insa de cerere si oferta. Produse pe care le poate produce usor orice tara (de exemplu produse alimentare) tind sa primeasca mai putin la schimb. Produse de inalta tehnologie (calculatoare, utilaje) sunt echivalate cu foarte multe kilograme de alimente.


* * *

Am aratat mai sus cum sistemul economic al unei tari poate fi inteles mai simplu luand in considerare bunurile/serviciile produse mai degraba decat indicatorii financiari. Bineinteles ca orice dezechilibru financiar poate afecta productia, dar este important sa fim permanent constienti ca scopul final nu este cresterea PIB, ci o economie care satisface mai bine nevoile oamenilor.
Pentru ca deja este cam lung articolul, voi continua intr-un articol viitor cu analiza unor masuri economice din aceasta perspectiva a bunurilor produse.


Economia re-amintita


Economia re-amintita

Imi place sa studiez sisteme. Nu sunt economist, dar nu cred ca trebuie sa ai doctorat in domeniu ca sa intelegi niste legi simple ale economiei.
O sa construiesc pas cu pas un model din ce in ce mai complex de economie, oarecum urmarind progresul istoric de la troc pana la sistemul financiar actual.
Nu vreau sa fac istoria economiei, vreau doar sa arat straturile sub care s-a acoperit scopul de multe ori uitat al tranzactiilor economice : distribuirea/impartirea produselor utile intre membrii societatii.


Pas 1

Oamenii produc diverse produse/servicii. Pentru ca nu se pot pricepe in aceeasi masura la toate, fiecare se specializeaza pe o anumita gama de produse. Rezultatele muncii se impart egal la producatori.
Problema: daca rezultatele se impart egal indiferent de contributie, nimeni nu este motivat sa produca mai mult, toti incearca sa traga chiulul. Per ansamblu se produce din ce in ce mai putin, iar intr-un final toti o duc prost. Aceasta lipsa a motivarii este pentru mine principala cauza a esecului sistemelor comuniste.


Pas 2

Cine munceste mai mult, primeste mai mult
, pentru a motiva munca. O autoritate centrala "calculeaza" cate produse trebuie sa primeasca fiecare la impartire, dupa contributie.
Dar cum masori cine munceste mai mult ? Daca ar produce toti acelasi tip de produs ar fi simplu, se compara numarul de produse realizate. Dar produse diferite necesita munca diferita, priceperi diferite, munca necesara variaza cu evolutia tehnologiei.
O autoritate centrala nu poate gestiona eficient variatia nevoilor si recompensarea corecta a efortului depus. In plus, autoritatea centrala este tentata sa dea la schimb mai putin pentru produsele pe care le consuma. Producatorii sunt tentati sa raporteze mai mult (va amintiti de comunism?). De fapt autoritatea centrala ajunge sa produca doar "sistemul care controleaza impartirea", producatorii efectivi avand mai putine produse de impartit decat daca nu ar exista aceasta "administratie".


Pas 3

Producatorii decid singuri cate produse ale lor sunt dispusi sa dea contra unor produse ale altora de care au nevoie. Bineinteles ca fiecare incearca sa dea cat mai putine produse pe cat mai multe, dar undeva apare un echilibru dinamic intre "cerere si oferta". Cu cat este mai rar produsul sau mai greu de realizat, producatorul are posibilitatea sa ceara mai multe in schimb. Bineinteles ca un produs foarte cautat va incepe sa fie fabricat de mai multi producatori daca au posibilitatea.
Din pacate schimbul direct de produse este greoi, prin insasi faptul ca trebuie sa se intalneasca producatorul initial cu consumatorul final. Apoi nu poti cumpara un cal oferind la schimb paini, pentru ca nimeni nu poate consuma atat de multa paine inainte sa se altereze.


Pas 4

Apare comertul
. Poti schimba fiecare paine pe ceva ne-alterabil si cautat, precum bucati de aur. Apoi cand strangi suficient de multe bucati de aur, le schimbi pe un cal.
Un negustor poate si sa schimbe un cal pe foarte multa panza, apoi sa schimbe bucati de panza pe ce are nevoie zinic. Transportul devine mai economic daca doar anumite persoane se ocupa cu mutarea produselor de la producator la beneficiar.


Pas 5

Aurul este relativ greu de transportat si atrage atentia hotilor. Anumiti negustori incep sa se ocupe cu pastrarea aurului altora, care primesc in schimb "note-de-banca" cu care isi pot recupera aurul (vezi "banknote"). Notele de banca pot fi nominale, astfel ca hotul bancnotei nu poate recupera aurul proprietarului de drept.


Pas 6

Depui aurul la o "sucursala" a unei mari organizatii, mergi pe un drum periculos si poti recupera aurul de la alta "sucursala". Se pare ca sistemul a fost prima data folosit de catre Cavalerii Templieri.


Pas 7

Oamenii incep sa schimbe intre ei direct "bancnotele" ne-nominale contra produse, fiecare bancnota putand fi intr-un final schimbata in aur. Intrucat doar un mic procent din aur este efectiv ridicat de la "banca", banca poate sa isi asume riscul sa imprumute o parte din aur altora contra dobanda. In cazul in care prorpietarii aurului dau toti fuga la banca sa-si ridice aurul, banca devine falimentara.


Pas 8

Aurul devine prea putin pentru a acoperi in valoare toate produsele de pe piata. Intrucat doar o parte din utilizatori au nevoie efectiv sa foloseasca aurul din spatele bancnotelor, apare banul ne-acoperit in aur.
Bancnota ne-acoperita in aur poate fi emisa nelimitat teoretic, dar nu garanteaza schimbul cu aur. Daca se emit prea multe bancnote fata de ce se produce in societate, apare inflatia si banii pierd mult din valoare. Bancile centrale fiecarei tari controleaza emiterea banilor in ritmul cresterii numarului de produse (de obicei putin mai mult).


Pas 9

Producatorii moderni au nevoie de capital pentru a putea produce produse complexe. Ei trebuie sa plateasca utilaje, terenuri, chirii, salarii inainte sa poata produce. Banca le poate imprumuta bani unor astfel de antreprenori care sunt de incredere sau garanteaza cu proprietati.
Cat timp banii sunt in contul bancii (in calculator), nu trebuie sa existe neaparat bancnote asociate lor. Bancile pot astfel sa imprumuite mai mult decat bancnotele existente in total pe piata.
Pentru a exista totusi un control, banca este obligata sa detina la o banca centrala (BNR in Romania) un procent minim din suma pe care o imprumuta (de exemplu 10%). Daca se doreste ridicarea banilor de catre prea multi deponenti, banca centrala poate oferi un imprumut de urgenta daca banca are sanse sa recupereze acei bani de la cei pe care i-a imprumutat. Altfel banca da faliment.

Pas 10

Problema acoperirii banilor in produse poate lua si o alta forma. Banca poate acoperi bancnotele in "promisiuni de plata" ale celor care se imprumuta.
Cel care imprumuta o suma de bani, pentru a o returna, trebuie sa produca bunuri sau de obicei servicii (ca angajat), in valoare echivalenta banilor imprumutati plus dobanda. Astfel, cel care imprumuta "promite" ca va acoperi acei bani nou creati cu produse suplimentare in piata. El va fi obligat sa creeze acele produse pentru a castiga banii pe care trebuie sa ii returneze la banca.

In cazul in care cei care imprumuta nu realizeaza produse de acea valoare, va apare inflatie (exista bani suplimentari pentru care nu exista produse). Daca bancile se sperie brusc ca imprumutatii nu vor putea returna creditele si blocheaza creditarea, vor exista mai putini bani pe aceleasi produse (deflatie), deci va trebui sa muncesti/produci mai mult pentru a returna aceleasi bancnote catre banca. Unii ar putea sa cedeze nervos si sa nu mai produca de loc acele bunuri.


Incheiere

Sistemul financiar a devenit foarte complicat si pentru specialistii in economie. De multe ori scopul initial se pierde sub abstractiuni de tip "profit", "crestere economica", "politici monetare", "recesiune".
Sa ne amintim ca inca consumam produse si servicii, iar nu bani sau PIB. Economia este atat de dezvoltata pe cat reuseste sa produca bunuri si servicii suficiente pentru a satisface nevoile societatii. Este drept ca o criza financiara poate dezorganiza producerea de bunuri, dar este bine sa tinem seama de scopul final cand tratam criza. Criza cea mai grava apare cand economia nu mai poate efectiv sa se coaguleze pentru a produce suficient pentru societate.

P.S. De fapt incepusem sa scriu articolul urmator, numit "Economia re-inventata", asta este introducerea :)

2009-12-08

Postelectorale

Bun, a trecut si turul doi de alegeri prezidentiale. Sa tragem niste concluzii si sa ne intoarcem apoi la viata normala.

Am votat din nou cu raul cel mai mic, adica singura forta care pare sa contrabalanseze cat de cat forta PSD-ului.
PDL, PNL si chiar UDMR au si ele personajele lor dubioase, dar PSD este momentan singurul atat de puternic si organizat incat sa creeze un monopol cvasitotal al puterii, amenintand statul de drept. Este necesar sa existe si in politica o pedeapsa pentru "abuz de pozitie dominanta" precum in economia de piata, si momentan doar alegatorii pot face asta.

Campania electorala a fost destul de murdara ca de obicei si foarte putin bazata pe programe economice realiste. Nimeni n-a spus explicit ca bugetul nu mai poate plati actualul aparat de stat supradimensionat si trebuie facute concedieri.
Un punct in plus a fost dat de o abordare "mai civilizata" a catorva candidati (nu finalistii) care au ridicat putin stacheta. Sper sa invete de aici politicienii ca o comportare civilizata costa putin si poate aduce exact voturile care fac departajarea. Asta cred ca este singurul avantaj al rezultatului strans din turul 2.

Avem si clasicele acuzatii de frauda, de tip Corneliu Vadim Tudor. Personal nu cred ca PDL a putut sa fure mai mult decat PSD, care a inventat industria asta, deci nu cred ca eventuale fraude au afectat ierarhia finala.
Mi-ar placea totusi sa infunde cativa fraudaci inchisoarea, chiar daca ar fi de la partidul care a furat mai putin. Important este sa le fie frica tuturor sa mai fure pe viitor, daca nu partidelor macar cetatenilor-complice.

Ma bucur ca PSD+... nu a putut castiga pe baza masinariei infernale formata din Antena3 a lui Voiculescu/PC/PSD si RealitateaTV(ceva mai echilibrata), a lui Vantu, cel "prieten" cu Geoana. Ar fi fost o palma data democratiei care inseamna puterea cetatenilor, nu doar a celor care au trusturilor de presa de partea lor.
Vad ca si-a dat seama si PDL de puterea presei si a incropit in preajma turului 2 niste televiziuni care sa contrabalanseze, dar momentan sunt fara mare audienta si se vede pe ei ca nu prea se pricep sa fie partizani unei puteri, au o anumita naivitate (B1, Vox News). Eu ma bucur sa existe totusi ca alternativa (cum era Realitatea pe timpul lui Nastase). Sper sa devina mai profesionisti-echidistanti, ca sa cresca si in credibilitate.


Acum, sper sa se clarifice cat mai curand cu acuzatiile de frauda electorala, si sa creeze pentru viitor un sistem mai sigur si mai transparent.

Imediat dupa validarea rezultatului la prezidentiale trebuie investit un guvern competent, credibil si puternic. Sper ca PNL si PDL sa isi invinga orgoliile si sa creeze singura alianta care are sens doctrinar (PNL+PDL), eventual si cu UDMR. Astfel se asigura si o opozitie puternica care sa nu-i lase sa isi faca de cap (PSD). Alte variante mi se par mult prea dezechilibrate.

D-l Basescu, va rog faceti-va datoria si mediati o majoritate care sa isi asume guvernarea tarii, chiar si cu prim-ministru care sa nu fie de la PDL. Luati un independent eventual ca prim ministru, daca trebuie chemati-l pe Iohannis, puneti-l pe Antonescu sau orice alta varianta care sa lase PSD in opozitie si sa asigure in acelasi timp un guvern puternic si eficient.
Decat un PSD la putere acum, il pot accepta chiar si pe Tariceanu, desi eu nu il pot ierta pentru faza cu Macovei vs Patriciu.
PNL, te rog fii si tu rezonabil, doar discutam de "revolutia bunului simt", nu ?

Haideti ca am obosit, faceti majoritatea aia sa ma pot duce si eu in opozitie...

Facebook