2010-01-09

Semnele crizei

  Privind retrospectiv criza economica mondiala din 2009, ce semne prevestitoare am fi putut identifica ?

 Sa ne reamintim intai cum a aparut Criza :


  Criza a fost declansata de catre imprumuturile imobiliare din SUA, prin falimentul bancii de investitii Lehman Brothers, anuntat in 15 September 2008.

  Cauza principala a falimentului a constat in imprumuturile imobiliare "neperformante", adica imprumuturi pe care impumutatii nu erau in stare sa le plateasca.

  S-a descoperit ca foarte multe banci aveau probleme in a recupera banii imprumutati cu multa usurinta. Banii erau garantati cu locuinta, dar executarea foarte multor datornici prin vanzarea locuintelor a dus la scaderea puternica a pretului caselor.

  Unii datornici au descoperit ca este mai profitabil sa nu mai plateasca creditul si eventual sa cumpere o alta locuinta "ieftinita". Asta a avut un efect de bulgare de zapada, care a dus la prabusirea pretului locuintelor si cresterea numarului de datornici care nu platesc.

  Majoritatea imprumuturilor au ajuns sa fie garantate cu locuinte care valoreaza mult sub valoarea imprumutului.

  Toate calculele bancilor si fondurilor de investitii care erau bazate pe profitul acestor imprumuturi au fost date peste cap, unele au ajuns la faliment. Pentru ca falimentul unor banci mari insemna falimentul firmelor care tineau banii acolo, SUA si alte tari au "cumparat" mare parte din bancile cu probleme in schimbul unor bani care sa acopere pierderile bancilor.

  Bancile au devenit foarte atente cu oferirea de credite, intrucat nu era clar cat va scadea valoarea garantiilor. In lipsa de credite, multe firme au ajuns sa aiba probleme de finantare si chiar sa intre in faliment. Datornicii intrati in somaj nu pot plati creditele si nici nu mai pot cumpara produsele unor firme care intra in faliment. De aici porneste un cerc vicios pe care statele incearca sa il sparga pompand bani ieftini (cu dobanda mica) in banci.



  Ce putea prevesti criza ?

  Pretul imobiliarelor

  Din 1997 pana in 2003 pretul imobiliarelor in SUA s-a dublat (exprimat in aur). Era destul de probabil ca aceasta crestere se baza mult pe un efect psihologic : cumparatorii se inghesuiau sa investeasca bani in case iar vanzatorii sa construiasca si sa creasca preturile. Ambii preconizau ca preturile caselor vor creste ... la infinit.

   Pretul caselor crestea pe hartie, dar cererea este artificial marita (oamenii isi luau a doua sau a treia casa). Cand bancile au pus casele datornicilor in vanzare, oferta a depasit cererea, iar pretul caselor a scazut chiar sub valoarea de "echilibru" din 1995, ajungand la minimele din anii '80.


  Acum 5-10 ani observam cum cresc exponential preturile la locuinte in Romania. Devenise din ce in ce mai usor sa iei un credit imobiliar. Atunci mi-am spus sa mai astept vreo 2 ani, cand vor incepe bancile sa vanda ieftin casele rau-platnicilor.

  Socoteala mea a fost gresita, economia a crescut iar preturile au crescut si ele. Am cumparat pana la urma un apartament cu 740E/mp. Preturile au mai crescut vreo 3 ani pana la valori clar umflate, apoi a venit criza care le va re-aduce la valoarea de echilibru.

 Ce am vrut sa arat este ca spargerea bulei preturilor putea fi prevazuta, nimeni nu stia insa cand se va intampla. Cu cat a trecut timpul, bula s-a marit si preturile au cazut "mai de sus".


 Semne mai subtile

 Fara a avea pretentia ca am banuit macar criza ce avea sa vina, anumite evenimente m-au facut sa cred ca exista ceva putred in economie. In ultimii 5 ani mai ales am observat din diferite directii ca activitatea in marile corporatii devine din ce in ce mai ineficienta. Parca nu mai conta atat de mult ceea ce faceau cat tehnicile de marketing si advertising.

  La sfarsitul lui 2004 IBM vindea divizia de PC-uri catre Lenovo. Poate unii isi mai amintesc ca PC-urile mai erau numite si "compatibile IBM". La vremea aceea m-a dezamagit foarte tare vestea. Si astazi mi se pare un simptom al unei boli a economiei actuale.

  Un alt simptom al imbolnavirii activitatii economice mi se pare moda externalizarii unor activitati principale. Adica firma de traditie X  externalizeaza construirea produsului la firma mica y, apoi vine si pune eticheta X si o vinde. Nu mai exista o corelatie intre eticheta si calitate.

  Activitatea in multe corporatii s-a nevrozat foarte mult, nu mai conteaza oamenii care produc intr-adevar valoare, ci cei care sunt in stare sa faca artificii financiare sau pot sa paseze problema la altcineva. Dupa un timp situatia degenereaza intr-un sistem care paseaza problemele in loc sa le rezolve, si care in loc sa recompenseze valoarea recompenseaza powerpointuri.

  Multe firme practica "meta-productia" adica nu produc efectiv produse/servicii, ci doar subcontracteaza mare parte din activitati altor firme. De multe ori ele nu aduc o plus-valoare calitatii produselor.
 Aceste firme nu vor avea viata lunga dupa parerea mea. Pana la urma economia va descoperi cum sa elimine o astfel de veriga nefolositoare.


  Daca mutam discutia pe taramul financiar (locul pe unde s-a spart balonul), gasim exact acelasi lucru: entitati meta-financiare care impacheteaza produse financiare care contin alte produse financiare, pana nu mai stie nimeni exact ce este in cutie. Banci care au subcontractat vanzarea de credite unor firme care nu au nici o motivatie sa asigure bonitatea celor creditati. Manageri care fac inginerii financiare pana cand ...


  Incheiere

  Cred ca criza financiara putea fi prevazuta si prevenita, cu conditia ca factorii implicati sa foloseasca un mimin bun simt. Cred ca unele reglementari care tolereaza si chiar incurajeaza speculatiile financiare "perverse" trebuie sa fie schimbate.

  Estimarea mea este ca in urmatorii 2 ani vor mai erupe si alte probleme economice. Probabil vor apare si cateva situatii de faliment ale gigantilor care practica pe scara larga "meta-productia".

  Va fi un pic mai rau inainte sa fie mai bine. In Romania avem noroc ca nu vom cadea foarte de sus si probabil ne vor ridica mai repede.

Niciun comentariu:

Facebook