2011-08-10

Evoluția a favorizat ... creaționiștii


Evoluția a favorizat ... creaționiștii

  Am asistat de curând la o controversă între creaționism și evoluționism. Ca un agnostic ... convins ce sunt, am încercat să echilibrez puțin balanța argumentelor.

   În primul rând trebuie făcută o distincție între "credința în Dumnezeu", "cărți considerate sfinte" și "instituția bisericească".

  Îmi place sintagma "toate modelele sunt greșite, unele sunt utile". Creaționismul și religia în general au puține veleități predictive în privința naturii. "Va ploua dacă așa vrea Dumnezeu" este mai puțin util decât "va ploua, deoarece frontul atmosferic rece din nord va întâlni norii din sud". Evoluționismul și genetica explică mult mai coerent problemele genetice decât creaționismul.

  Cărțile religioase sunt scrise și adaptate de oameni în decursul timpului. Mi se pare o trufie fără margini să afirmi că o carte sau un om poate descrie dorințele unei divinități autotputernice. Ar însemna că această divinitate este "foarte comprimabilă", ceea ce i-ar știrbi divinitatea din ipoteză.

 Totuși, trebuie să ne întrebăm cum se face că încă majoritatea oamenilor sunt relativ religioși. Unii chiar se omoară precum chiorii pentru o bucată de pământ "sfânt" sau în trecut pentru controverse legate de interpretarea unor texte religioase.

 Aparent evoluția a favorizat ... oamenii religioși, deci adepții creaționismului. În general prefer să nu subestimez strategiile care par "proaste" dar care au dat rezultate bune.

 Locul în care credința religioasă a constituit un avantaj competitiv este morala. Deși per ansamblu o comunitate este avantajată dacă practică un anumit tip de morală, este mai greu să asiguri respectarea acelor reguli la nivelul individului fără să ameninți cu focurile iadului. Când poți obține un avantaj facând un lucru imoral fără să te vadă nici un om, ce te face să rămâi moral ? Poate pentru unii "ochiul autoatevăzător" constituie o motivație.

 Apoi unitatea religioasă a ajutat comunitățile să facă front comun împotriva amenințărilor din afară, ceea ce a ajutat la conservarea lor.

 În general preceptele religioase s-au dovedit destul de bune ca adaptare (cele proaste nu au supraviețuit), încorporând multe obiceiuri sănătoase dovedite empiric. Anumite animale interzise în alimentație erau purtătoare de paraziți și boli. Anumite practici interzise preveneau bolile cu transmitere sexuală și clarificau paternitatea. Anumite ritualuri aveau valențe antibacteriene. Religiile se laudă că au rezolvat vechile "buguri" precum inchiziția, vânătoarea de vrăjitoare, dar nu poți fi niciodată sigur că ai găsit toate "bugurile".


 Majoritatea valorilor laice actuale au echivalent religios. Am gășit și o valoare care nu are echivalent religios : laicitatea :)

 Valorile sunt un fel de "axiome", care nu derivă din altceva. Cinstea, corectitudinea, caritatea nu sunt bune pentru că folosesc unui scop, ele sunt ireductibile. Nu poți demonstra de ce este mai bine să aderi la un anumit set de valori față de altul. Valorile sunt strategii de adaptare. Evitarea riscurilor poate fi o valoare, dar și curajul, deși se exclud și sunt opuse ca și comportamente generate.

  Întrebarea este dacă oamenii morali dar nereligioși de astăzi nu își trag o parte din moralitate din educația religioasă primită în copilărie. Oare în lipsa oricărei educații religioase se poate educa o conștiința morală, acea capacitate de a face "bine" și când nu te vede nimeni ? Eu cred că religiile au fost modelate să rezoneze cu anumite valori înnăscute, dar nu sunt sigur că valorile înnăscute sunt suficiente fără niște valori transmise cultural.

 Susțin un stat laic, în care conducerea politică să fie separată de cultele religioase. În general cred că religia este o problemă personală și intimă, că nu ar trebui să dicteze decât cel mult conștiinței afiliaților și în nici un caz nu ar trebui să îi afecteze pe neafiliați.

 Ateismul din ziua de astăzi îmi pare să aibă o mare lipsă încă. Modelul științific despre lume este într-adevăr mult mai convingător decât modelul emanat de religie. Pe de altă parte, modelul explicativ și predictiv al științei nu vine și cu un model alternativ care să inspire și să impună valorile clasice ale societății. Nu găsești în știință un "sens al vieții", iar omul va avea un motiv să înțeleagă natura doar pentru a realiza un astfel de sens.


Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

8 comentarii:

Combo spunea...

Pe langa valori si sensuri ale vietii societatile religioase au un mare avantaj. Demografia. In timp ce tarile laice imbatranesc pe zi ce trece, tarile mai religioase o duc foarte bine din punctul asta de vedere. Si ma indoiesc profund ca un ateu de 60 de ani poate infrunta vreo 3 fanatici de 30.

Mihvoi spunea...

@Combo : corect!

Motanul biped spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
Motanul_biped@yahoo.com spunea...

‎1) În ceea ce privește demografia există contraexemple la cele afirmate de tine. Chinezii nu reprezintă o societate religioasă (chiar li se cam rupe chinezilor de orice religie) și cu toate acestea au o explozie demografică . Mai e și aspe...ctul dat de faptul că o corelație nu implică o cauzalitate.
2) Totul depinde și de educație : dacă cuiva i se bagă cuiva în cap de mic că principalul motiv pentru a fi cinstit și moral este riscul de a ajunge în “iad” normal că acesta va fi principalul resort pentru care respectivul va fi moral (dacă va fi), iar dacă se bagă în cap de mic că principalul motiv pentru a fi cinstit și moral este dat de niște norme cu bază empirică , această idee va fi principalul resort pentru care respectivul va deveni moral. Altfel, nu cred că în societatea românească , unde sperietoarea de “iad” are o pondere destul de mare, este mai morală decât alte societăți unde sperietoarea de “iad” are o pondere mai mică.
3) Cinstea, morala, etc au o solidă bază empirică, nu sunt acceptate “de sine stătător” și nu este nevoie de “revelații” pentru ele.See more

Mihvoi spunea...

@Motanul : am șters unul din cele 2 comentarii identice.

Creșterea demografică poate apare și independent de religie (vezi lipsa contracepției în Africa), pe de altă parte anumite religii (islamică de exemplu) pun o presiune puternică în această direcție.

Natalitatea mare era utilă când exista mortalitate mare și resurse din belșug, acum ar merita să nu mai creștem populația pământului până nu găsim încă o planetă pe care putem trăi. Pentru a păstra populația constrantă, probabil media de natalitate ar trebui să fie puțin peste 2 copii per familie.

Motanul biped spunea...

În plus nu este cazul să punem în mod mascat argumentele legate de opinia majorității mai presus decât argumentele de natură rațional critică așa cum rezultă din afirmații de tipu “ cele proaste au dispărut iar cele bune au rămas” ca și cum ceva acceptat de majoritatea de pe un anume teritoriu (că oricum la nivel global este tot o minoritate) ar fi în mod automat ceva bun.

Mihvoi spunea...

"Cele proaste au dispărut" este o referire la evoluționism aplicat asupra concepțiilor religioase.

De exemplu inchiziția a dispărut. La fel, cultele bazate pe sinucidere nu prea trăiesc mult.

T spunea...

personal cred ca valorile personale depind foarte mult de valorile celor care te cresc pana la o varsta de 14-18 ani ... practic majoritatea indivizilor adera sau neaga valorile mediului in care cresc sunt singurele optiuni ... totusi ar fi interesant de studiat cum au procedat anumite genii care au venit din medii indoielnice cu valori foarte puternice ... adica altfel spus au castigat respectul si mai mult au reusit sa inspire pe altii sa creada in valorile lor ... ?!?!

E tare cultul bazat pe sinucidere ... nu prea vad cum sa tina mult :-) ...

Facebook