2013-01-21

Falimentul icoanelor

Falimentul icoanelor

 Finuța a împlinit un an. În drum spre fini, am trecut să ridicăm tradiționala "turtă" de la patiseria din colț.

 Am ochit patiseria asta de când am cumpărat apartamentul, acum mai bine de 6 ani. M-am gândit că e bine că este aproape, la nevoie găsești un ștrudel cu mere. Când renovam casa mai îmi amăgeam foamea cu câte un trigon cu vișine. Nu prea am folosit ștrudel de la ei, dar luam mereu cozonac, de sărbători sau când aveam poftă. Făceau un cozonac delicios, cu nucă, rahat și cacao.

 Cozonacul era de obicei cald, dar mai mereu trebuia să aștept restul. Prin geamul patiseriei am văzut cuptoarele, femeile care pregăteau aluatul și vreo 2-3 icoane mari. Asta e bine m-am gândit, oamenii credincioși sunt de regulă și cinstiți. Și la altă patiserie preferată au icoană, pare un semn bun.

 Ca să constatăm astăzi că patiseria și-a luat astă noapte zborul, cu icoane, cuptoare, cozonaci și avansul nostru de turtă (mai era o mică diferență de achitat). Proprietarul spațiului stătea pe la ușă și spunea că și el îi caută pentru că au datorii la el, dar nu mai răspund la nici unul din telefoanele cunoscute. Spune că a chemat poliția, probabil au și alte datorii. Practic au dat faliment, un semn de rău augur pentru starea economiei.


 Paguba noastră n-a fost mare, dar a trebuit să alergăm din magazin în magazin până am găsit ceva care semăna cu o turtă, la Mega Image.

  Se pare că, în ziua de azi, nici în icoane nu mai poți să te încrezi...


2013-01-06

Relaxarea cantitativă mai pe înțeles


Relaxarea cantitativă mai pe înțeles

 Deflația este periculoasă pentru că se auto-alimentează într-un cerc vicios. Dacă prețurile scad, merită să nu cumperi azi pentru că mâine va fi mai ieftin, ceea ce scade și mai mult prețurile și vânzările. Pe termen mediu, deflația falimentează producătorii de bunăstare și asta e rău.

 O inflație mică (1-3%) motivează ținerea banilor în circulație, altfel multă masă monetară ar "putrezi la ciorap" la vreun miliardar.

 Luăm clasica ecuație care leagă prețurile de masa monetară : M*V=P*Q. Viteza de circulație a banilor (V) a scăzut din cauza prudenței la consum indusă de criză. În plus, lipsa creditării a scăzut și M (masa monetară virtuală) pentru că banii nu se mai multiplică la fel de mult prin mecanismul rezervelor fracționate, ci din contră se contractă prin returnarea datoriilor plus dobândă.

Pentru a nu scade prețurile (P) în spirală deflaționistă, trebuie mărită M (masa monetară), ce s-a tot făcut prin "relaxare cantitativă". Altfel pe termen lung ar scădea și Q(cantitatea de produse), adică am cumpăra mai puțină bunăstare. În condițiile scăderii multiplicării au fost creați bani "reali", ceea ce se numește populat "a scoate bani la imprimantă", chiar dacă banii creați nu sunt bancnote ci doar niște numere în computer.

 Problema apare când, ajutată de o mică inflație, V începe din nou să crească. M este mărit deja și Banca Centrală nu poate încerca recuperarea banilor dați la "relaxare cantitativă" oferind dobânzi mari la depozite (dobânda de politică monetară), ceea ce nu funcționează întotdeauna. Dacă V crește, atunci crește și inflația, care în buclă alimentează și creșterea vitezei de circulație a banilor (V), că dacă nu-i cheltui pierzi. Asta ar însemna o creștere accelerată a inflației cu efecte negative asupra producerii de bunăstare în economie. Este marele risc al relaxărilor cantitative.

 Aș specula o soluție : M virtuală poate fi scăzută la loc prin scăderea factorului de multiplicare a banilor, practic o creștere a rezervelor minime obligatorii. O mare parte a masei monetare este datorată multiplicării de la sistemul rezervelor fracționate. De exemplu la 15% rezervă obligatorie masa monetară se poate multiplica de până la 100/15=6.6 ori. Crescând RMO se poate scădea "la loc" masa monetară virtuală, echilibrând prețurile.

 Părere de profan, vă rog nu dați cu pietre prea mari. Articolul a început ca un comentariu la articolul lui Lucian Croitoru.

Facebook