Deflația este periculoasă pentru că se auto-alimentează într-un cerc vicios. Dacă prețurile scad, merită să nu cumperi azi pentru că mâine va fi mai ieftin, ceea ce scade și mai mult prețurile și vânzările. Pe termen mediu, deflația falimentează producătorii de bunăstare și asta e rău.
O inflație mică (1-3%) motivează ținerea banilor în circulație, altfel multă masă monetară ar "putrezi la ciorap" la vreun miliardar.
Luăm clasica ecuație care leagă prețurile de masa monetară : M*V=P*Q. Viteza de circulație a banilor (V) a scăzut din cauza prudenței la consum indusă de criză. În plus, lipsa creditării a scăzut și M (masa monetară virtuală) pentru că banii nu se mai multiplică la fel de mult prin mecanismul rezervelor fracționate, ci din contră se contractă prin returnarea datoriilor plus dobândă.
Pentru a nu scădea prețurile (P) în spirală deflaționistă, trebuie mărită M (masa monetară), ce s-a tot făcut prin "relaxare cantitativă". Altfel pe termen lung ar scădea și Q(cantitatea de produse), adică am cumpăra mai puțină bunăstare. În condițiile scăderii multiplicării au fost creați bani "reali", ceea ce se numește popular "a scoate bani la imprimantă", chiar dacă banii creați nu sunt bancnote ci doar niște numere în computer.
Problema apare când, ajutată de o mică inflație, V începe din nou să crească. M este mărit deja și Banca Centrală nu poate încerca recuperarea banilor dați la "relaxare cantitativă" oferind dobânzi mari la depozite (dobânda de politică monetară) - asta nu funcționează întotdeauna.
Dacă V crește, atunci crește și inflația, care în buclă alimentează și creșterea vitezei de circulație a banilor (V), că dacă nu-i cheltui pierzi. Asta ar însemna o creștere accelerată a inflației cu efecte negative asupra producerii de bunăstare în economie. Este marele risc al relaxărilor cantitative.
Aș specula o soluție : M virtuală poate fi scăzută la loc prin scăderea factorului de multiplicare a banilor, practic o creștere a rezervelor minime obligatorii. O mare parte a masei monetare este datorată multiplicării de la sistemul rezervelor fracționate. De exemplu la 15% rezervă obligatorie masa monetară se poate multiplica de până la 100/15=6.6 ori. Crescând RMO se poate scădea "la loc" masa monetară virtuală, echilibrând prețurile.
Părere de profan, vă rog nu dați cu pietre prea mari. Articolul a început ca un comentariu la articolul lui Lucian Croitoru.