2013-05-30

De ce cred că o să fie mai rău


P.S. Am scris acest articol anul trecut, ca o introducere la o analiză macroeconomică pe care nu am mai făcut-o. Cred că este suficient de clar și așa… alegoric…


  Mă refer la România, din punct de vedere al bunăstării medii a oamenilor, în următorii ani. Nu o să mă refer la efectele situației politice actuale sau viitoare, deși acestea vor avea influența lor. Acum vreau să evidențiez doar un efect economic simplu, dat de dinamica fluxului de capital extern.
 
* * *

Dacă ați avut un credit pentru nevoi personale o să înțelegeți foarte ușor despre ce vorbesc. În momentul în care te împrumuți, totul este roz, ești „în bani”. Cumperi tot ce ți se pare că ar putea deveni util, pui acceptul pe calitate și mai puțin pe preț.


Până când ajungi la fundul sacului. Banii sunt pe terminate și mai sunt atât de multe lucruri extrem de importante care trebuie cumpărate. Începi să te uiți mai atent la preț, „oare ce face în plus aragazul acesta care costă cu 5 milioane mai mult ?”. Cu chiu cu vai termini cumpărăturile și ultimii bani.

Aștepți cu înfrigurare salariul. N-ai observat până acum, dar salariul nu mai este nici el ce era. O parte însemnată se duce la rată. Acum că nu mai ai banii împrumutați începi să observi diferența. Începe perioada grea în care trebuie „să strângi șurubul”.

 Trec câțiva ani și încep să apară primele reparații la achizițiile făcute din banii împrumutați. Aragazul are nevoie de un nou termostat, camera trebuie re-zugrăvită, un calorifer a ruginit, un robinet s-a blocat și trebuie schimbat. Alți bani, și mai puține distracții… Dacă nu ți-a crescut între timp suficient salariu poți spune că o duci mult mai rău decât imediat după ce ai luat creditul.

Până termini creditul mai este ceva, realizezi că vrei să-l termini cât mai repede. Descoperi că te poți mulțumi cu puțin și mai reușești să mai pui și deoparte câțiva bănuți pentru plata anticipată. Alte sacrificii, și mai puține plăceri satisfăcute.

* * *

La nivelul unei țări precum România situația este similară. După ’89 a existat un flux de bani din exterior spre România. O mare parte a intrat ca împrumuturi, către stat și către persoane fizice (vezi creditul imobiliar în Euro). O altă parte a intrat pentru a cumpăra diferite fabrici, terenuri, etc. Au mai intrat mulți bani și pentru investiții în fabrici, precum Dacia. Acești bani au crescut bunăstarea peste producția efectivă de bunuri a societății românești, prin produse importate. Reculul creditului a început să aducă deja un regres al bunăstării, iar limanul este încă departe.

Dacă nu vor re-începe brusc investițiile străine masive, vor trăi în continuare, la scară națională, efectul prezentat mai sus. Creșterea "salariului" ar însemna creșterea economiei reale, care să producă mai mult pentru consumul intern și pentru export. Continuând paralela, investițiile străine pot reprezenta fie un nou împrumut care doar amână scadența, fie o investiție în educația personală care să însemne o creștere viitoare a "salariului" – depinde cum vor fi folosite.

8 comentarii:

Gabi spunea...

Ar fi interesanta din partea ta o analiza despre monedele virtuale, in speta bitcoins, dar si altele.

Mihai Voicu spunea...

Despre Bitcoin, ca monedă care nu are nici valoare de uz (precum aurul) și nici nu este ancorată în datorie, mă aștept să de dezumfle la un moment dat. Doar dacă nu încep să se ia credite în Bitcoin, caz în care ar putea funcționa ca o monedă fiat obișnuită, dar cam deflaționistă.

http://mihvoi.blogspot.de/2010/02/despre-banii-ca-datorie-altfel.html

Poate revin cu ceva mai detaliat.

Gabi spunea...

Cand spui ca se va dezumfla te referi la valoarea lor vs USD (si este firesc, din moment ce acum Bitcoins au mai mult caracter speculativ). Eu insa intreb ce parere ai (pe termen mai lung) despre o moneda care nu poate avea inflatie si a carei circulatie nu poate fi controlata (poti misca banii oriunde in lume la preturi minime si "invizibil").

Se dau deja credite in bitcoin, insa diferentele fata de fiat sunt in continuare mari (masa monetara finita, inexsitenta unei banci centrale, moneda "mondiala" etc.). Valoarea de uz a aurului mi se pare supralicitata, pana la urma daca ai acum 2 grame de aur nu te poti duce sa iti iei o paine de nicaieri, tot trebuie sa treci prin fiat, exact ca si bitcoins.

Mihai Voicu spunea...

De acord că și aurul este probabil supraevaluat, sunt alte metale rare și mai utile tehnologic. Poate ar trebui să folosim monede denominate în petrol.

Cred că Bitcoin poate foarte ușor să-și piardă cea mai mare parte din valoare în lipsa creditului sau a unei autorități care garantează conversia în altă valută. În a doua variantă nu văd avantajul față de fiat.

Masa finită nu garantează stabilitatea prețurilor, intervine și viteza de circulație a banilor. De principiu o monedă care nu își crește masa puțin mai repede decât cantitatea de produse blochează economia în sub-optime locale. Deflația de 2% este de multe ori mai rea decât inflația de 2%. Știu, Keynes este criticat pentru abuzurile de tipărire, dar cred că a demonstrat clar efectul de mai sus.

Explicat mai puțin academic:
http://mihvoi.blogspot.ro/2011/06/nevoia-de-inflatie.html

Gabi spunea...

Bitcoin apar in fiecare zi (pana prin 2100 si ceva) dupa un algoritm dinainte stabilit care (din cate am inteles) incearca sa simuleze curba istorica de "minat" a aurului, deci se rezolva oarecum problema cu inflatia. Si este oarecum similar cu ce propui tu ca si moneda denominata in petrol.

Sunt de acord ca daca se inchid caile de a transforma fiat in bitcoin si invers bitcoinul va disparea rapid in situatia actuala.

Insa tot ma fascineaza gandul unei monede internationale, usor transferabila si untraceable.

Mihai Voicu spunea...

Sistemul de transfer este ingenios din câte am înteles, dar ai putea folosi în loc de Bitcoin chiar simple numere naturale unice mai mici decât X, ar fi tot finite.

Proprietatea Bitcoin de a se obține greu și treptat este mai mult un joc, nu asigură utilitate suplimentară. Faptul de a se obține greu nu dă valoare intrinsecă în lipsa utilității. Petrolul de exemplu îl pot folosi la transport, chiar și aurul se folosește la microprocesoare pe lângă verighete.

Există și alte monede similare cu Bitcoin, teoretic ai putea inventa o infinitate de sisteme similare. Întrebarea este ce previne ca oamenii să renunțe la un moment dat la a accepta Bitcoin și să treacă la Litecoin sau whatever ? Dacă ai avea datorie în Bitcoin chiar ai avea o nevoie să muncești contra Bitcoin sau să îi cumperi.

Detalii despre Bitcoin, inclusiv sisteme paralele similare:

http://www.tomshardware.com/reviews/bitcoin-mining-make-money,3514.html#xtor=RSS-182

gabi spunea...

Discutia era generala referitor la monedele virtuale (bitcoin fiind cea mai reprezentativa acum). Cel mai probabil oamenii vor trece la o alta moneda virtuala atunci cand alternativa nu va fi doar o copie/clona de bitcoin, ci chiar va aduce ceva in plus.

Faptul ca aurul, diamantele, alte metale pretioase (dar si bitcoin) au valoare raportate la fiat, dovedeste ca omenirea (de sute de ani) nu are incredere totala in monedele locale. Pana la urma e un intreg chin (+taxe) ca sa faci transferul din fiat in aur si viceversa, si totusi oamenii si-l asuma (si nu renunta la aur pentru argint sau invers, sau la toate pentru fiat).

Aurul a avut valoare cu mult inainte de a fi util in microprocesoare (si cu mult dupa ce nu mai era singurul mod de a "detine" valoare unanim acceptata), deci nu cred ca utilitatea din spatele oricarei monede este ceea ce ii da valoare, ci doar cererea si oferta.

Bineinteles aici fiat are o mare cautare pentru ca ne vin facturi in fiat, este acceptat peste tot pe teritoriul tarii emitente, etc.

Da, in momentul in care ai lucra pentru bitcoin (cica ar exista companii in vest care ofera si posibilitatea asta) si ti-ai plati totul in bitcoin (am inteles ca a existat o jurnalista prin US care a incercat sa traiasca o sapt. doar asa) atunci valoarea raportata la fiat ar fi irelevanta. Dar acelasi lucru il poti spune si despre aur, daca nu sunt platit si nu cheltui aur de ce mai are valoare?


Pe de alta parte cererea de bitcoin poate scadea exact cum poate scadea si cererea de fiat in cazul unei inflatii galopante pe baza faptului ca populatia nu ar mai avea incredere in bitcoin.

Mihai Voicu spunea...

Aurul a fost mereu apreciat pentru bijuterii cel puțin. Valoarea asta îi rămâne oricum, chiar dacă nu ar fi rezervă.

Dacă masa de fiat este acoperită suficient în datorie, va exista cerere suficientă care să țină valoare monedei sus. Exemplu: cine datorează lei nu poate trece complet la euro pentru că euro nu stinge datoria în lei. El trebuie să cumpere lei contra euro, ceea ce menține/crește valoarea leului.

Dacă arunci pe piață bani mult mai mulți decât datoria atunci piața simte că sunt suficienți bani pentru a lichida toată datoria iar banii care ar rămâne ar fi inutili. Atunci se întâmplă ca cererea de acea monedă să scadă și să apară (hiper)inflație.

Facebook