2015-03-10

Coșmarul președintelui

Din ciclul republicărilor:

 =================

Coșmarul președintelui

  Apăsase butonul...; nu înțelegea de ce celălalt făcuse asta, dar și el apăsase butonul; clipele deveneau lungi și apăsătoare; privirea rătăcită i se opri pe ecranul unui display unde rula nestingherit "jocul vieții", un program vechi, pe care numai nostalgia începuturilor informaticii îl salvase de la uitare. Nu avusese niciodată timp să-l privească, dar acum îi captiva privirea; straniu!; celulele vii și moarte începură să se metamorfozeze, mai întâi în șiruri abstracte de zero și unu, sfârșind prin a deveni doar simple zbateri de electroni. Monitorul își pierdu și el brusc consistența, devenind o grămadă ciudată de molecule. Până și lumina nu mai era decât o întrecere jucăușă între fotoni...

Atunci ar fi urmat o bubuitură puternică, dar numai primele sunete ale BOOM-ului se auziră, celelalte fiind absorbite în neant. Apoi urmă nimic. Sau poate nici atât ...



-- sf. liceu sau inc. facultate --

=================

Ceea ce m-a făcut să (re)public acest text este faptul că un coleg și-a amintit că l-a citit acum mulți ani pe vechea mea pagină web. Pentru a înțelege finalul vă sugerez un banc ajutător: "dacă un bărbat vorbește în pădure și nu-l aude nicio femeie, tot nu are dreptate?" (folclor urban).

Subiectul este bineînțeles foarte banal, cât de original poți fi vorbind despre scenariul distrugerii lumii într-un război nuclear? Sper că subiectul nu este nici măcar actual. Sper...

Niciun comentariu:

Facebook