Cum afectează creșterea de pensii și salarii bunăstarea? Prin bunăstare înțeleg orice bunuri sau servicii care se pot obține (deseori contra cost) pentru a îmbunătății calitatea vieții. Voi încerca mai jos să răspund la această întrebare și încă câteva. Dar mai întâi o scurtă introducere despre capcanele care apar la măsurarea bunăstării în bani.
În primul episod am preferat să analizez bunăstarea unei țări doar din prisma bunurilor și serviciilor pe care țara le produce pentru sine, sau pentru a le schimba pe alte bunuri din import. Am argumentat că bunăstarea unei țari depinde aproape total de valoarea produselor și serviciilor pe care le produce. Banii au și ei rolul lor, însă deseori ei complică inutil sau chiar maschează înțelegerea unor legități simple ale bunăstării.
Măsurarea bunăstării prin bani
Valoarea bunurilor și serviciilor se cuantifică de obicei în bani, de aceea, de multe ori, bunăstarea unei națiuni se estimează financiar prin PIB (Produsul Intern Brut) sau mai bine prin PNN (Produsul Național Net). Chiar dacă aceste metrici sunt practic cele mai capabile să estimeze, în valoare absolută, capacitatea unei țari de a produce bunăstare, estimarea în bani comportă deseori anomalii care nu apar la evaluarea directă a bunurilor și serviciilor, mai ales atunci când evaluăm punctual valoarea unei anumite măsuri economice.
Problema care apare la cuantificarea bunurilor și serviciilor este stabilirea valorii lor, măcar relativ la o unitate de valoare (ex: o pâine). Ce produce mai multă bunăstare, un scaun IKEA sau 4 tricouri? Singura variantă realistă este considerarea prețului lor în bani, care ar trebui să reflecte valoarea pe care o atribuie cumpărătorii.
Când însă această valoare începe să mintă? În continuare voi face o evaluare intuitivă a impactului unor transferuri de bani asupra bunăstării. Dar mai întâi, foarte pe scurt, despre unele anomalii care apar la măsurarea bunăstării prin bani.
În primul episod am preferat să analizez bunăstarea unei țări doar din prisma bunurilor și serviciilor pe care țara le produce pentru sine, sau pentru a le schimba pe alte bunuri din import. Am argumentat că bunăstarea unei țari depinde aproape total de valoarea produselor și serviciilor pe care le produce. Banii au și ei rolul lor, însă deseori ei complică inutil sau chiar maschează înțelegerea unor legități simple ale bunăstării.
Măsurarea bunăstării prin bani
Valoarea bunurilor și serviciilor se cuantifică de obicei în bani, de aceea, de multe ori, bunăstarea unei națiuni se estimează financiar prin PIB (Produsul Intern Brut) sau mai bine prin PNN (Produsul Național Net). Chiar dacă aceste metrici sunt practic cele mai capabile să estimeze, în valoare absolută, capacitatea unei țari de a produce bunăstare, estimarea în bani comportă deseori anomalii care nu apar la evaluarea directă a bunurilor și serviciilor, mai ales atunci când evaluăm punctual valoarea unei anumite măsuri economice.
Problema care apare la cuantificarea bunurilor și serviciilor este stabilirea valorii lor, măcar relativ la o unitate de valoare (ex: o pâine). Ce produce mai multă bunăstare, un scaun IKEA sau 4 tricouri? Singura variantă realistă este considerarea prețului lor în bani, care ar trebui să reflecte valoarea pe care o atribuie cumpărătorii.
Când însă această valoare începe să mintă? În continuare voi face o evaluare intuitivă a impactului unor transferuri de bani asupra bunăstării. Dar mai întâi, foarte pe scurt, despre unele anomalii care apar la măsurarea bunăstării prin bani.
