Ca proaspăt tătic, realizez pentru prima dată complet cât de complexă este creșterea unui copil. Interacțiunea este atât de strânsă încât este foarte improbabil să nu lase urme adânci în personalitatea viitorului adult.
Bineînțeles, bagajul genetic își spune și el cuvântul. Un câine nu devine om oricât de bine ar fi educat. Cea mai docilă pisică este mai greu de dresat decât un câine încăpățânat. Anumite aspecte ale personalității probabil sunt și înnăscute, precum nivelul de docilitate versus agresivitate. Educația poate face însă diferența între agresivitatea gratuită a bătăușului de stradă și agresivitatea sportivului care joacă totuși după reguli.
Educația nu poate să nu lase urme. Un copil crescut de lupi în primii ani are șanse infime să devină academician. De multe ori chiar ne mirăm că, în ciuda tuturor greșelilor părinților, copiii reușesc să devină oameni respectabili. Poate ajută și genetica, dar nu merită să riști.
Cea mai deranjantă greșeală pe care am remarcat-o la părinți este să se certe de față cu copilul, în special pe probleme legate de acesta. De exemplu, un părinte îl pedepsește, celălalt îi anulează pedeapsa. Unul îi interzice, celălalt îi spune că are voie. Copilul nu poate decât să fie profund bulversat în imaginea lui despre lume, pentru el este pur și simplu schizofrenogen. Chiar dacă nu sunt de acord, părinții ar putea să discute separat și să prezinte copilului o variantă unitară. Trist este că am văzut acest comportament inclusiv la părinți psihologi. Sper să nu cad în aceeași greșeală.
O altă eroare este inconsecvența. Astăzi te laud pentru talentul tău artistic de a desena pe pereți, mâine te cert pentru aceeași faptă. Copilul are nevoie de niște limite clare și stabile, să știe unde este zona de confort și unde începe zona nepermisă, unde poate fi certat. Lipsa limitelor, pe de altă parte, generează și ea anxietate copilului: el va încerca instinctiv să le caute, făcând pozne din ce în ce mai mari, până reușește să provoace un feedback negativ.
Încheiere
Copilul se dezvoltă la intersecția dintre predispozița genetică și educația primită. Nu există rețete sigure, ce funcționează la un copil nu dă rezultate la altul. Educația trebuie să fie adaptată personalității fiecărui copil. Există însă câteva atitudini cu care "greșești la sigur". Să ne informăm asupra celor mai comune greșeli de educație și ... să încercăm să nu le facem prea des !
Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :