Din nou, de pe vechea mea pagină personală, câteva reflecții personale despre inteligență, în grafia originală (fără diacritice). Redactat pe 2004-01-25:
"
"
Inteligenta:
Inteligența se poate defini ca și masură a
capacității de procesare a informatiei (stimulilor), a unei ființe vii, în raport
cu adaptarea. De obicei inteligenta se defineste in raport cu acele patternuri
de procesare a informatiei care sunt susceptibile sa poate contribui
decisiv la adaptarea unei specii in mediul in care traieste.
Aceasta abordare rezolva mai multe probleme
in definirea inteligentei:
- inteligenta nu inseamna orice aptitudine care ajuta la realizarea unui scop complex. Un jucator de fotbal este foarte bine adaptat ca individ, dar capacitatea lui de a contribui la adaptarea speciei este limitata. Inteligente incontestabile precum Einstein au aceasta capacitate. Pot exista cersetori foarte bine adaptati, dar la nivelul umanitatii ei nu contribuie semnificativ la adaptarea acesteia.
- Exista si inteligente puse in scopul unor obiective dez-adaptative. "Geniile raului" (ex. discutabile - Hitler, Ceausescu) raman totusi genii chiar daca ei pot distruge lumea lansand o bomba nucleara. Important este ca au acele patternuri de prelucrare a informatiei care AR PUTEA SERVI unui scop adaptativ.
- Un presedinte care are foarte mare putere asupra adaptarii unei natii nu este neaparat Inteligent daca nu este inzestrat cu acele capacitati care coreleaza puternic cu adaptarea speciei. El poate fi un vizionar care sa duca umanitatea spre progres si il vom numi inteligent. Daca este incompetent, poate avea o mare influenta (negativa) asupra lumii, similar cu "geniile raului" dar ei nu poseda patternuri care altfel folosite ar putea ajuta la adaptare - deci nu va fi considerat inteligent.
- Inteligenta depinde de mediu. Putem presupune ca Inteligenta contine probabilitati cu care un anumit pattern este potrivit sa fie aplicat. Aceste probabilitati sunt direct legate de mediu. Intr-un mediu o anumita abordare este optima, in alt mediu poate fi foarte nefolositoare, o alta abordare fiind optima. Cand rezolvam o problema de matematica folosim tacit estimari ale probabilitatii ca anumite directii sa duca la rezolvare. Aceste probabilitati provin din experienta, de aceea exista probleme cu raspuns aparent simplu dar care este foarte greu gasit si de oameni considerati "inteligenti". Exista totusi patternuri care coreleaza cu adaptarea la un numar mai mare de "lumi" decat altele. Exista deci o inteligenta mai axata pe anumite cerinte ale mediului si inteligenta generala - de exemplu principiile logicii si deductiei.
- Cercetatori ai stiintei sunt considerati mai inteligenti decat oameni care doar inmagazineaza informatia si o pot accesa foarte usor deoarece stiinta ajuta la adaptare pe cand simpla enciclopedie, desi utila, nu are o participare foarte mare la adaptare. Desi Inteligenta se bazeaza pe accesare unor informatii deja invatate, nu se poate reduce la atat, diferenta o face modul in care aceste informatii se pot combina pentru a gasi solutia la probleme noi pe care mediul le pune. Inteligenta se bazeaza si ea pe patternuri reamintite si aplicate (unele mostenite genetic, altele educate) dar legatura lor este mai mult decat una de tip "reflex conditionat".
- In conditiile in care Inteligenta are baza genetice si este determinata si prin educatie se poate pune problema cum interactioneaza acestea. Bazele genetice actioneaza ca un filtru pentru achizitia noilor patternuri, deci au o mare influenta. Pe de alta parte, adaptarea depinde de mediu, un anumit pattern genetic poate sa nu mai fie cel mai bun. Educatia are si rol de "indreptare" a unor patternuri alta data optime. Astfel este posibil ca aceeasi zestre genetica sa fie influentata pozitiv sau negativ de catre experienta.
- Exista si posibilitatea ca aceeasi experienta sa influenteze negativ sau pozitiv Inteligenta genetica, in functie de relatia dintre genetica, experienta, si optim pentru acel mediu. Sa presupunem ca un parametru de cunoastere are optimul 0.5. Experienta da o estimare de 0.7. Daca zestrea genetica il estima la 0.4, experienta va avea un caracter compensator, imbunatatind adaptarea. Daca insa zestrea genetica il supraestima (0.6), experienta va avea un caracter destabilizator, scazand sansele de adaptare. Experientele este bine sa fie cat mai relevante, mediile date de acestea sa fie cat mai apropiate de optimele globale. Aici poate fi de folos diversitatea de experiente. In unele cazuri insa este posibil ca o experienta nerelevanta pentru mediu sa aduca imbunatatiri unui parametru care (genetic) este puternic dezechilibrat in partea opusa.
- In rezolvarea unei probleme de obicei se incearca patternurile disponibile. Pentru multe probleme, majoritatea oamenilor dispun de patternurile necesare, ei fiind apti sa recunoasca solutia in momentul in care altcineva o gaseste. Diferenta in aceste cazuri o face modul in care este cautata solutia, modul in care patternurile sunt combinate. Teoretic, intr-un timp tinzand la infinit, orice om care poseda patternurile necesare poate rezolva o anumita problema. Omul inteligent insa va avea o estimare mult mai buna asupra alegerii patternurilor care trebuiesc incercate, ajungand mai repede la solutie. Aceste estimari sunt probabilistice, uneori un om "mai putin inteligent" rezolva o problema mai repede decat unul considerat "inteligent". Pe langa faptul ca omul inteligent dispune de un spatiu mai mare de patternuri in care cauta (ceea ce-l dezavantajaza ca timp de acces), estimarile sunt probabilistice, se pot insela cu o probabilitate mica, dar care poate genera aceste mici anomalii. Pe un interval de timp mare insa, Inteligenta isi va arata avantajul, prin randamentul sporit.
"