Nevoia de inflaţie

Nevoia de inflaţie

 O inflaţie mică (1-3%) este menită să stimuleze păstrarea banilor în circuitul economic. Dacă există o mică aşteptare inflaţionistă (preţurile cresc treptat), oamenii sunt motivaţi fie să cheltuiască banii acum, fie să îi investească, fie să îi depună la bancă cu dobândă, de unde vor fi împrumutaţi celor doritori.

 Dacă aşteptările sunt din contră, de deflaţie (preţurile vor scădea), oamenii sunt motivaţi să nu cheltuiască, pentru a cumpăra mai ieftin mai târziu (exceptând nevoile vitale). Lipsa de bani de pe piaţă accentuează scăderea preţurilor şi reticenţă de a cheltui într-un cerc vicios. În urma scăderii preţurilor, firmele care aveau planul de afaceri calculat la un profit moderat nu vor mai putea să-şi plătească creditele, deci vor da faliment. Dând faliment, scade cantitatea de produse din economie, deci bunăstarea (apreciată prin GDP).


Inflaţia şi creşterea economică

 Teoretic o inflaţie zero ar fi ideală, dar practica spune altfel. Dacă economia creşte iar masa monetară rămâne constantă, orice produs nou din economie trebuie să scoată din afaceri un produs vechi. Presupunem că economia este la echilibru şi competitivă, unde nu este foarte mult loc de redus preţul fără a intra pe pierdere.

 O mică creştere a masei monetare peste cantitatea existentă de produse creează locul pe care îl pot ocupa produse noi în economie, sau creşterea producţiei la produse existente. Bineînţeles că exista un potenţial maxim de creştere economică, orice masă monetară peste potenţial se va duce doar în inflaţie (creşteri de preţuri).

Problema este că nu poţi ştii exact cât este potenţialul de creştere economică. Când inflaţia începe să crească este semnul că începi să pierzi tracţiune la creşterea economică şi trebuie să te opreşti din crescut masa monetară. Este ca un magnet, dacă tragi prea tare, rişti să decuplezi de tot tracţiunea iar economia să cadă în jos într-o spirală inflaţionistă.


Concluzie

 Inflaţia este un rău necesar funcţionării sistemului financiar, ea ţine rotiţele în mişcare, cu condiţia să fie moderată (1-4%).

 Se estimează că inflaţia "sanătoasă" ar fi de maxim 3-4% pentru tările cu creştere economică rapidă. Pentru ţarile dezvoltate, la care potenţialul de creştere relativă este mai mic, este bine să fie chiar mai mică (2-3%). Pe termen scurt o inflaţie mai mare poate aduce o creştere economică peste potenţial, dar pe termen mediu efectele negative depăşesc câştigul iniţial.

 Vezi şi "Banii nu există" unde arăt de ce cred că banii acoperă produse viitoare, nu existente.


Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :