Despre concediu


Despre concediu


M-am abtinut din greu sa nu dau numele postului "despre menirea concediului", ar fi sunat mult prea pompos. M-am abtinut si sa povestesc ca la Balchik a fost prea cald si galagie (chiar mult dupa miezul noptii).

O sa incerc deci sa vorbesc despre concediu in general, incercand sa raspund la intrebarea "ce avem nevoie de la concediu ?". O sa aplic o conjectura care imi place, care spune ca in medie oamenii tind instinctiv sa isi urmareasca nevoile si reusesc, macar 50%, sa le satisfaca.

P.S. Ordinea tratarii nu va fi una a relevantei, va tine mai mult de o oarecare grupare logica.


Deci, de ce mergem in concediu?

1. Odihna mentala

Dupa aproape un an de munca, omul are nevoie de odihna. Zilele de odihna distribuite de-a lungul anului nu sun suficiente. Anumite cercetari recomanda sa existe in fiecare an un repaus continuu de minim 2 saptamani, altfel nu se realizeaza refacerea capacitatii de munca, ceea ce poate duce la "burnout". Probabil intervalul este legat de anumite constante psihice, la fel cum in general nu poti inlocui un somn de 8 ore cu 8 perioade de somn a cate o ora.

In general munca moderna este in cea mai mare parte intelectuala, dar ne putem gandi si la relaxarea/refacerea anumitor muschi care sunt solicitati tot timpul. Poate nu e foarte indicat ca eu sa tastez acest articol inca in concediu fiind :)


2. Odihna ochilor

Ochii se pot relaxa mai bine daca privesc in departare, intrucat dupa o anumita distanta focalizarea se face fara mari eforturi de catre ochiul normal sau care poarta ochelari corect dimensionati. Alegem instinctiv pentru concediu destinatii cu panorame largi, unde putem privi in departare. In orasele aglomerate este greu sa privesti fara sa iti ramana privirea pe ceva la doar cativa metrii distanta.

Totusi trebuie luat in consideratie ca lumina puternica streseaza receptorii luminosi si pupila care trebuie sa se contracte pentru a micsora cantitatea de lumina primita de ochi. La lumina puternic avem chiar tendinta de a "miji" ochii, un factor care poate chiar ridica nivelul de stres psihic.

Pentru a relaxa ochii, este indicata purtarea ochelarilor de soare de calitate, de preferinta "polarizati". Eu folosesc Polaroid (cam scumpi, dar foarte buni), dar orice marca serioasa de ochelari polarizati ar trebui sa fie OK. Desi este incomoda, este recomandabila purtarea ochelarilor de vedere acolo unde este cazul. Scopul este "relaxarea ochilor". Exista sisteme de ochelari de vedere cu protectie solara rabatabila, sau ochelari de soare pe care se pot pune lentile de vedere. Ideali ar fi ochelari de soare cu dioptrii dar cam costa ...

Cei mai ieftini ochelari sunt sticla colorata, pacalesc pupila sa se dilate dar cantitatea de UV (ultraviolete) ramane mare. Altii pot avea protectie UV reala, dar au dioptrii false, facand de exemplu sa para ca pamantul pe care calci este mai aproape. In timp astfel de ochelari pot deregla mecanismul de focalizare al ochiului.


3. Un bronz "sanatos"

Munca in birou face ca expunerea la soare sa fie mult mai mica decat era in comunitatea agrara. Mai ales daca mergi mult cu metroul si putin pe jos, ai toate sansele sa ramai ferit de soare cam tot timpul. Mana bronzata pe volan se pune, dar e cam putin ...

Dincolo de aspectul placut de "bronz", expunerea la soare este utila pentru producerea de vitamina D (cea care fixeaza calciul in oase). Teoretic aceasta vitamina poate fi luata si din alte surse (inclusiv suplimente nutritive), dar totusi cea mai sigura sursa este din pielea expusa la soare. In comunitatile cu putin soare (Anglia, popoarele nordice), lipsa de soare este considerata ca explicatie pentru aparitia mai frecventa a depresiilor in acele regiuni. Nu stiu in ce proportie problema este lipsa de vitamine si cat efectul psihic al atmosferei mohorate, dar oricum ar fi tot este recomandata expunerea moderata la soare.

Exista si riscuri ale expunerii la soare, dincolo de usturimea pielii. Aceleasi ultraviolete care ajuta la formarea vitaminei D, pot de asemenea sa afecteze lantul ADN, producand uneori cancer de piele. Pentru minimizarea riscului se recomanda creme care limiteaza cantitatea de UV care ajunge la piele, mai ales in zonele foarte expuse si in zonele de risc. Alunitele sunt zone de piele mai "radicale in comportament", se considera ca expunerea lor la ultraviolete este mult mai periculoasa decat a altor parti ale corpului.

Din cate stiu radiatiile ultraviolete sunt relativ identice ca si particule (fotoni cu frecvente asemanatoare), doar numarul lor variaza in functie de vreme si crema protectoare. In functie de unghiul cu care penetreaza atmosfera, pot fi mai mult sau mai putin reflectate. Atunci cand soarele cade aproape perpendicular (la pranz), cantitatea de ultraviolete (numar de fotoni) este maxima. Chiar si pe vreme innourata, cantitatea de ultraviolete poate fi foarte mare, avand chiar un efect mai puternic intrucat pielea nu se mai apara - este pacalita de lipsa caldurii (infrarosiile sunt absorbite de nori). La fel, in atmosfera rarefiata de la munte cantitatea de ultraviolete este mai mare, chiar daca nu este foarte cald.

Principial, orice particula ultravioleta poate afecta un lant ADN, producand un "bug software" in ADN. Se pare ca exista totusi un efect mai mult decat cumulativ. Daca suntem expusi la acelasi numar de fotoni, efectul negativ este mult mai mare daca expunerea se face intr-o perioada mai scurta (intensitate mai mare). Posibil sa aiba legatura cu modificari succesive de energie la absorbtia mai multor fotoni in acelasi atom sau pur si simplu de strapungerea primelor bariere naturale ale pielii. Daca doare(ustura) ... corpul iti spune ca ai depasit masura.

Una peste alta, eu consider ca omul este destul de adaptat la expunerea la soare, poate chiar dependent de asta. Atata timp cat nu te arzi prea tare face mai mult bine decat rau, mai ales daca folosesti crema UV. Moderatia face diferenta.


4. Iesirea din rutina cotidiana

Cateodata ma intreb de ce plec in concediu de acasa, intrucat de multe ori petrec cea mai mare parte a timpului tot intr-o camera. Chiar am incercat un concediu in Bucuresti, cu excursii la Aquamagic/Otopeni. A fost destul de OK.

Cred ca totusi oamenii pleaca de acasa in concediu pentru a-si odihni traseele nervoase cu care proceseaza in mod obisnuit viata de zi cu zi. Fiecare lucru cotidian pe care il vezi iti aduce aminte automat de altceva, eventual de ceva de care vrei sa te detasezi in concediu. Iti poate aduce aminte de probleme de la serviciu sau de vreo reparatie pe care tot amani sa o faci acasa.

Este totusi mai safe sa schimbi total peisajul pentru a fi mai sigur ca te poti detasa de astfel de probleme. Aceasta detasare poate duce si la o sedimentare si organizare mai buna a informatiilor, la iesirea din anumite rutine zilnice ne-optimale (punte de maxim local, dar nu de maxim global).

Nu stiu cum se face ca dupa o vreme de odihna (nu neaparat concediu) gasesc foarte repede solutii la probleme la care obosit fiind nu am reusit sa gasesc o solutie mult timp. Poate ca tocmai uitarea aferenta odihnei face posibila accesarea unor informatii mai relevante, care erau umbrite pana atunci de reziduurile altor procese mentale.

Probabil oamenii care fac menaj in fiecare zi simt si nevoie sa nu mai faca asta pe perioada concediului, asta ar explica succesul hotelurilor si al restaurantelor fata de "mersul cu cortul".


5. Recompensa pentru munca depusa

Majoritatea oamenilor simt nevoie sa-si ofere o recompensa speciala dupa un an de munca. Concediul pare momentul ideal pentru asta, pentru a face ceva ce doresti de mult sa faci, de exemplu sa vizitezi o tara straina, sa revezi niste locuri favorite etc.

Unii oameni prefera sa-si presare astfel de recompense pe parcursul anului, pentru a avea un deadline cat mai apropiat "mai muncesc putin si apoi imi iau un scurt concediu". Atata timp cat nu atenteaza la cele 2 saptamani continue poate fi o abordare utila.

Ce considera oamenii recompensa poate sa difere foarte mult. Poate sa fie de exemplu o baie in mare sau piscina, privirea unui peisaj de munte sau o sesiune de masaj, o excursie cu un vas cu panze, un concert de muzica clasica in aer liber (a fost asta la Balchik!) sau pur si simplu o atmosfera linistita, rurala. Poate fi ceva mai extravagant precum scufundari, zbor cu parapanta. Depinde de fiecare...


6. "Distractia"

Practic orice faci in concediu este menit sa te distraga de la concentrarea specifica muncii si/sau de la rutina zilnica.

Ma refer aici la activitatile intense specifice : concerte, discoteci, jocuri intense, dans, consumul de alcool. In general se remarca prin stimuli foarte puternici, probabil meniti a "reseta" psihicul prin suprastimulare. Probabil e si asta o metoda de refacere.


7. Timp de studiu

Nu este foarte indicat sa faci in concediu lucruri asemanatoare cu serviciu, dar poti folosi concediul si pentru a invata o noua tehnologie de care nu ai timp in cursul anului. Am incercat intr-un an, chiar am facut-o cu placere dar parca nu am retinut foarte mult. Poate totusi este mai bine sa ne rezumam la un studiu legat de hobby, citit o carte interesanta, etc.


8. Petrecut timp cu persoane apropiate

Concediul este si o ocazie de a petrece timp cu persoane apropiate (prieteni, familie), de a relationa intr-un mod nou.


9. Timp de reflectie

Concediul poate fi si un timp de reflectie, in care sa iti aduni gandurile si sa iti organizezi prioritatile in viata.



Incheiere

Concediul este foarte scurt pentru cate lucruri ar merita facute in el. Atata timp cat nu facem acelasi lucru precum in restul anului, concediul isi face probabil efectul. Merita totusi sa ne gandim bine ce anume tip de concediu ni se potriveste cel mai bine, astfel incat efectul benefic sa fie maxim.

Pentru tine ce reprezinta concediul ?



"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului