Doctrinele politice stanga/dreapta (continuare)



Acest articol continua articolul "Despre doctrinele economice si politice" pe care l-am scris folosind doar sensul comun al denumirilor de "stanga" si "dreapta". Un coleg mi-a indicat insa niste surse interesante care formalizeaza mai bine axele in functie de care se diferentiaza partidele politice. 

Nu exita un consens general, dar puteti gasi multe articole interesante pe wikipedia : Political_spectrum , Nolan_Chart, Left_Right_politics Fara a fi studiat in detaliu aceste teorii, pot sa va prezint cateva concluzii trecute prin filtrul personal, fara pretentia ca am o intelegere completa a fenomenului. 


 In primul rand mi-am reconfirmat amintirea vaga pe care o aveam ca denumirea de "stanga" si "dreapta" politica provide din asezarea partidelor in parlamentul francez in secolul 18. In dreapta (locul de onoare) erau sustinatorii regelui si aristocratiei, iar in stanga erau adunati reprezentantii burgheziei revolutionare care dorea instaurarea republicii si implicit diminuarea drepturilor aristocratiei existente. Ramasite ale acestei impartiri face ca dreapta sa fie alaturata cu conservatorismul (pastrarea traditiilor si o conducere a unei elite conducatoare) iar stanga cu lupta pentru drepturilor celor mai putin bogati si mai multi. 

 Trebuie sa nu uitam insa ca partidele (precum le spune si numele) sunt sustinatoare ale intereselor unor grupuri sociale in primul rand, deci doctrinele sunt facute in acest sens. Astfel se explica aparentul paradox ca stanga Franceza se identifica initial cu sustinerea societatii capitaliste libere, in care burghezia sa poata sa prospere. In zilele noastre stanga se identifica mai mult cu limitarea libertatii economice in favoarea protectiei sociale. 

  Stanga si Dreapta pe doua axe 

 Partidele se pot clasifica pe foarte multe axe, in functie de ideologia in diferite domenii (economie, drepturi sociale, sustinerea sau nu a diferitelor precepte religioase, politica exteran, etc). O singura axa este prea simplista, ea nu reuseste sa aseze toate ideologiile majore. Am putea crede gresit ca, comunismul este o culme (stanga) a socialismului, iar fascismul (extrema dreapta) este o culme a liberalismului, dar nu este asa. Cel putin inca o axa este necesara pentru a explica diferentele intre aceste doctrine.

  Libertate economica / libertate personala 

 O clasificare facuta de David Nolan (sustinator al libertarianismului) aseaza ideologiile pe doua axe : libertatea economica si cea personala. Axa orizontala se refera la liberatatea economica iar axa verticala se refera la libertatea individului. Axa stanga-dreapta apare ca o diagonala a acestui spatiu de posibilitati (imagine preluata Wikipedia).  
Doctrinele politice stânga dreapta libertarieni populiști - Nolan chart
Pe axa libertatii economice, Stanga (socialismul) se regaseste prin libertate economica scazuta cu scopul implementarii protectiei sociale (statul se implica in economie, subventioneaza, controleaza). Dreapta (liberalismul) se regaseste prin libertate economica crescuta, de-regularizare, concurenta mai agresiva. Pe axa libertatii personale lucrurile stau ceva mai complicat. 

Drepta (liberalismul) isi afirma caracterul traditionalist, conservator, limitand anumite libertati ale individului in privinta unor probleme sociale precum avortul. Stanga este asezata pe axa la un nivel mare al libertatii individului, sustinand drepturi ale individului precum avortul, homosexualitate. In acelasi timp, libertatea individului se regaseste si in protectia sociala, o teama mai mica de a-ti pierde locul de munca, de a iti manifesta nemultumirea. 

 Celelalte doua colturi sunt ocupate de orientari mai "extremiste". 
- Lipsa libertatilor economice si personale este specifica doctrinelor totalitare. Se mai poate afirma si ca aceasta orientare este de tip "populist", in ideea ca se propune o doctrina a "binelui general" sub care trebuie sa fie sacrificata libertatea economica si personala. 
- Libertatea totala economica si personala este dorita de liberatariei care considera ca societatea se poate autoregla prin regulile pietei, fara reglementari ale statului. Doctrinele de centru sunt ... undeva la centru. 

  Individualism / Comunitarism O alta clasificare similara cu cea a lui Nolan este cea care pune pe axe centrarea doctrinelor pe sustinerea intereselor individului sau comunitatii, cu diferentiere intre aspectele economice si sociale. Astfel: 
-  Stanga (socialism) este vazuta avand punand accent pe interesele comunitatii in probleme economice, dar punand accent pe interesele individului in probleme culturale/morale. 
 - Dreapta (liberalism/conservatorism) este vazuta ca punand accent pe libertatea individului de a-si urmari interesele in confruntarea economica, dar este foarte conservator in privinta unor probleme morale in care limiteaza dreptul individului in ideea unui interes al comunitatii.

  Doctrinele politice individualism vs comunitarism - centrism 

  Progresist/Conservator sau Autoritarist/Libertarianist Rotind cu 45 grade diagramele de mai sus se obtine o diagrama in care "Stanga" apare in stanga si "Dreapta" in dreapta. Sensurile axelor se schimba un pic, interpretarea este un pic diferita dar pozitionarea foarte asemanatoare.
  Doctrine politice si partide politice pe axe

Stanga este vazuta ca orientare "revolutionara", spre schimbare, spre puterea maselor, iar Dreapta ca orientare pe pastrarea traditiilor, pe puterea elitelor. Perpendicular pe aceasta axa este o axa a autoritarismului statului versus libertarianism (stat minimal). Autoritarismul extrem este specific dictaturilor, fie ele de stanga (Comunism) sau de dreapta (Fascism). Socialismul (social-democratia) este pozitionat ca orientare de stanga nu foarte autoritara. O libertate mai mare ar fi specifica doctrinelor anarhice. Cand orientarea de Stanga se combina cu un control foarte mare al statului asupra individului se ajunge la o doctrina de tip Comunism. Liberalism conservator este doctrina de dreapta care ofera libertati mai mari, iar Conservatorismul pur inclina spre control mai autoritar al statului. Un control foarte mare al statului combinat cu orientari de dreapta produce doctrine precum Fascismul. 

 Relativizare 

 Partidele politice nu respecta intotdeauna clasificarile teoreticienilor. Nu trebuie sa uitam ca partidele incearca sa se erijeze in reprezentanti ai intereselor diferitelor categorii sociale. Totusi, in functie de categoriile sociale pe care le reprezinta apare o orientare specifica : Oamenii de afaceri se vor simti mai atrasi de doctrine si partide care promoveaza libertatea economica, taxe mici, avantajarea celor mai puternici. Muncitorii se vor simti mai atrasi de doctrine care promoveaza protectia sociala. 

Nu intotdeauna respectiva doctrina chiar reuseste sa ofere ce a promis, dar exista o anumita stabilitate in ceea ce doresc diferite clase sociale. Intelectualitatea este un subiect aparte. Intelectualitatea, desi elitista, in loc sa fie preponderent de dreapta, se identifica de multe ori cu doctrinele de stanga, probabil din punct de vedere economic mai ales. Intelectualul nu produce intotdeauna un bun economic palpabil pe care sa il poata valorifica usor pe o piata concurentiala. Nu intotdeauna se gaseste capitalistul caritabil care sa investeasca in idei valoroase social dar imposibil de transformat in bani. Ideile se pot copia usor imediat ce le-ai pus in vanzare. Probabil aceasta este motivul pentru care multi intelectuali sustin doctrine economice de stanga, pentru ca spera ca "statul" este mai dispus sa faca investitii pe termen lung in domenii fara castig imediat (educatie, cultura, arte, etc). 

  
Punct si ... virgula 

Nu stiu daca dreapta economica trebuie sa coreleze intotdeauna cu conservatorismul, s-ar putea ca axa Stanga-Dreapta sa se distribuie pe alte doua axe. Daca este sa ma gandesc cum vad eu lucrurile, ar fi cam asa: Cred ca lipsa concurentei economice duce la decaderea economiei (vezi comunism). Cred ca concurenta prea mare duce la oscilatii prea mari ale economiei, cu varfuri si crize adanci, vezi Enron. Cred ca conservatorismul este prea "conservator" in unele domenii morale. Cred ca puterea prea mare a maselor duce la lipsa de viziune. Cred ca puterea concentrata in cateva elite duce la abuzuri. Mai cred si ca libertarianismul este prea periculos, omul nu este suficient de evoluat sa-si urmareasca interesul lui macar pe termen mai lung (vezi exemplu fumatul, alcoolismul, drogurile). Voi ce credeti ? Vezi si articolul Despre doctrinele economice si politice 

P.S. daca găsiți inadvertente, va rog sa ma corectați.
Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului

P.S Articole și mai interesante scrise de mine în engleză:


Philosophy of everything