 | |
| sursa: arhiva personala |
În episodul trecut am văzut economia în reflux, de la globul de cristal citire ;)
Urmează geopolitica:
1. S.U.A.
Dincolo de criza economică care a pornit din SUA, există semne că ar fi și alte probleme structurale în statul care încă reprezintă polițistul mondial. Spre exemplu, situația copiilor din familiile defavorizate atinge cote alarmant de joase, comparabile doar cu țările în curs de dezvoltare. Afluxul mare de imigranți educați a făcut să fie neglijată resursa internă de talente.
Sfârșitul războiului rece, prin dezmembrarea parțială a URSS, a însemnat pentru SUA, paradoxal, o pierdere în domeniul unității interne. Fără dușmanul roșu, societatea americană tinde să fie divizată între diverși dușmani mici, unii chiar foști amici. Schimbările demografice fac ca structura politică a SUA să sufere schimbări majore. Auzeam că numărul de nou născuți albi în SUA tocmai a fost depășit de al celor ne-albi (inclusiv hispanici), vezi aici.
Primul președinte de culoare anunță apunerea familiilor fondatoare și creșterea "marginalilor", ceea ce, în teoria istorică a lui Neagu Djuvara, anunță căderea imperiilor. Probabil nu se va întâmpla în timpul vieții noastre, dar observăm deja că influența SUA nu mai crește, chiar suferă o ușoară repliere.
2. China
Creșterea Chinei se bazează mult pe capacitatea de a produce bunuri manufacturiere pentru întreaga lume. Dacă economia lumii se va contracta, China va avea mult prea mulți oameni pentru necesarul intern de producție, ceea ce va genera șomaj și instabilitate socială. Lipsită în general de suficiente resurse naturale proprii, va lupta puternic pentru a-și asigura resursele externe necesare (din continentul African, din Rusia). Este probabil singura țară care ar avea șanse la extinderea influenței în viitorul apropiat. Pe de altă parte, momentan China nu are un vis de oferit (vezi "visul american") sau o inovație tehnică sau socială (vezi Djuvara). Cel mai probabil economia Chinei va încetini și ea, rămânând prizonieră conflictelor politice interne și fiind afectată la export și de creșterea costului de transport.
3. Rusia
Rusia are resurse, capacitate militară și mai ales energie. Totuși, cu sistemul politic actual corupt, îmi este greu să îi văd o ascensiune economică notabilă. Va rămâne un actor militar de temut, dar nu va putea deveni curând noul lider mondial. Va continua însă să încerce să recâștige influență în regiune, inclusiv prin politica de export a energiei.
4. Lumea islamică
Cu o natalitate foarte mare și o influență religioasă puternică, lumea islamică ar putea constitui "popoarele migratoare" moderne, care vor torpila permanent actualele civilizații de tip "occidental". Probabil nu vor reuși prea curând să instituie un nou "Imperiu Otoman" dar vor hărțui puternic actualele centre de civilizație non-islamice.
5. Uniunea Europeană
Din câte se vede, UE și-a atins maximul extinderii pentru moment, existând chiar forțe centrifuge. În lipsa descoperirii unei sinergii neașteptate, UE va rămâne o uniune "defensivă", în luptă de supraviețuire față de cei patru de mai sus. E mai bine decât de loc, dar nu va fi roz. Pericolul ar fi ca însăși valorile ei respectabile să-i afecteze agilitatea.
Posibile evoluții
Cu resurse în scădere pentru intervenții externe, SUA va încerca să își mențină influența în puncte strategice și va renunța la luptele "pentru glorie". Deja pare să fi început să facă mici concesii către URSS Rusia în legătură cu scutul din Europa, dar va continua să lupte pentru a-și asigura o oarecare securitate față de dușmanii potențiali.
Ca și în economie, lupta va putea deveni ceva mai neprincipială. În filmul "Die hard 5" (sunt fan 1+2), Bruce Willis ne învață că dacă ești polițist în SUA e ok să sechestrezi o mașină în Rusia pentru a-l vedea pe fiul tău, pe care îl crezi sincer vinovat de tot felul de găinării. Relația între SUA și China va deveni din ce în ce mai încordată, probabil SUA va încerca să își reducă dependența economică față de China, inclusiv prin retragerea unor activități de outsourcing în domenii strategice.
România
Rămânem o zonă de graniță a NATO, sper eu încă pilon strategic pentru SUA. Dacă însă politica SUA de influență va suferi un reflux puternic, atunci România ar putea fi abandonată precum a fost Dacia la scurt timp după ce a fost cucerită de către Imperiul Roman. O politică inteligentă pentru România ar trebui să aibă un plan de rezervă, poate o neutralitate abilă cu sprijin European. Dar ... să rămânem optimiști ;)
P.S. Doar nu credeți în ce spune un glob de cristal, nu? Nici măcar n-ați nimerit unul prea erudit în domeniu. Vă rog nu faceți pariuri sau decizii de afaceri bazate pe aceste vorbe. Este doar amuzant, precum răvașele din plăcintă. Poate va urma...